Interviul editiei septembrie 2024: Eforturile noastre in directia implementarii proiectelor de infrastructura rutiera contribuie considerabil la o dezvoltare economica durabila si competitiva

O crestere economica reala si solida (la care aspiram) pe ansamblul teritoriului Romaniei nu poate fi conceputa in absenta unei depline functionalitati a infrastructurii rutiere, care infrastructura trebuie sa asigure conectivitatea ‒ atat interna, cat si transfrontaliera ‒, sa sustina buna functionare a lanturilor de aprovizionare, accesibilitatea si mobilitatea, sa protejeze mediul si, nu in ultimul rand, sa ofere cel mai inalt grad de siguranta posibil. O punte de legatura intre proiectantii din domeniu, antreprenori si beneficiari, intre mediul academic si stiintific, viitorii specialisti si piata o creeaza asociatiile profesionale. In acest caz, Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania. Si tot asociatiile profesionale sunt in masura sa creioneze o viziune completa si pertinenta asupra domeniului lor de activitate. Despre situatia infrastructurii rutiere din Romania, cu problemele ei dar si posibilitatile de dezvoltare (cu impact, cum spuneam, asupra dezvoltarii economice a tarii), am decis deci, in mod firesc, sa incepem discutia cu dna ing. Liliana HORGA, noul presedinte APDP.

Revista Constructiilor: Pe 11 aprilie a.c., cu ocazia Adunarii Generale a Asociatiei Profesionale de Drumuri si Poduri din Romania, deveneati noul presedinte al APDP ‒ pentru urmatorii 4 ani. Desi sunteti deja bine cunoscuta in domeniul in care activati, va rugam totusi sa ne spuneti, macar pentru conformitate: cine este Liliana HORGA? Cu ce background profesional vine si ce plusvaloare aduce, din aceasta pozitie de conducere, Asociatiei?

ing. Liliana HORGA, presedinte APDP

Liliana HORGA: Sunt absolventa a Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” Iasi, Facultatea de Constructii, specializarea Cai ferate, drumuri si poduri, promotia 1996. Am activat in cadrul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Brasov de la inginer debutant, sef birou Poduri, sef serviciu Poduri si Lucrari de Arta, director regional, iar in prezent sunt director Intretinere Drumuri Nationale si Autostrazi; in perioada 2008‒2016 am fost director executiv adjunct la Directia Tehnica a Primariei Brasov. Principalele activitati si responsabilitati la DRDP Brasov au fost cele de organizare, coordonare, supraveghere si conducere a activitatilor de administrare, intretinere si reparatii ale drumurilor nationale si autostrazilor de pe raza de activitate (judetele Brasov, Sibiu, Mures, Harghita si Covasna), iar la Primaria Brasov au fost cele de coordonare a activitatilor de investitii, monitorizare trasport public, implementarea proiectelor finantate prin POR 2007‒2013, promovarea, implementarea si urmarirea tuturor obiectivelor de investitii. Am urmat un curs postuniversitar la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (specialist poduri), master Studii Europene de Administratie Publica si diverse cursuri de pregatire profesionala (Manager de Proiect, Director de Programe, Manager al Sistemelor de Management al Calitatii si Mediului).

Fac parte din Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania din 1997, ca membru al Filialei Brasov, din 1998 ‒ secretar tehnic al Filialei Brasov, din 2003 si pana in 2024 am detinut functia de presedinte al Filialei Brasov, membrul in Consiliul National si membrul in Biroul Permanent al Asocietiei, iar din aprilie 2024 am devenit presedinte al APDP Romania.

In cadrul APDP am activat in toate etapele de dezvoltare a asociatiei, am contribuit la transformarile asociatiei de la infiintare si pana in prezent, la promovarea intereselor profesionale la nivel national si international.

Revista Constructiilor: Cu ce obiective ati plecat pe acest drum?

Liliana HORGA: In primul rand dorim sa mentinem parteneriatele cu mediul academic, cu mediul de afaceri si cu alte organizatii profesionale sau unitati economice.

Sa atragem noi membri din randul studentilor, sau al proaspetilor absolventi, sa sustinem parteneriate cu mediul privat, sa dezvoltam si sa facilitam acesul tinerilor la servicii de consiliere si orientare profesionala in vederea unei tranzitii cat mai line spre piata muncii si cresterii sanselor de angajare a acestora.

Sa promovam interesele profesionale la nivel national si international ale membrilor asociatiei, sa sustinem formarea corpurilor de specialsti (experti, verificatori etc.) prin participarea membrilor asociatiei in comisiile de atestare, sa participam la nivel international, prin reprezentantii nostri, la Comitetele tehnice PIARC.

Sa contribuim la elaborarea si revizuirea reglementarilor specifice domeniului.

Un obiectiv foarte important in acest mandat este organizarea urmatorului Congres National de Drumuri si Poduri din Romania, in 2026.

Revista Constructiilor: Bazandu-va pe experienta specialistului cu activitate intr-un organism de administrare, cum ati descrie situatia infrastructurii de transport din Romania? Care ar fi prioritatile, si unde, pietrele de incercare?

Liliana HORGA: Prin prisma activitatii profesionale din cadrul CNAIR si nu numai, pot sublinia ca infrastructura rutiera din Romania a inregistrat in ultimii ani o dezvoltare vizibila atat la nivelul Ministerului Transporturilor cat si la nivelul autoritatilor locale, si aici vorbim de consilii judetene si primarii. Dezvoltarea programelor de finantare pentru infrastructura rutiera a contribuit considerabil la asigurarea unui grad de confort si siguranta a utilizatorilor, plecand de la construirea unui numar considerabil de km de autostrazi, modernizarea, reabilitarea drumurilor nationale, programe de reparatii curente sau capitale la poduri, modernizarea drumurilor judetene, comunale si a strazilor din localitati urbane. Toate aceste eforturi de accesare si implementare a proiectelor de infrastructura rutiera contribuie considerabil la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in vederea stimularii dezvoltarii economice competitive si durabile, la cresterea calitatii vietii, imbunatatirea conditiilor de mediu dar, cel mai important, a gradului de siguranta.

Ca prioritati, consider ca trebuie continuate aceste programe, identificate sursele de finantare pentru dezvoltarea si intretinerea retelelor de comunicatii, pentru implementarea unor masuri suplimentare de siguranta a circulatiei la nivelul tuturor autoritatilor care gestioneaza reteaua rutiera, in special al celor locale (comunale), care inca au in administrare un procent foarte mare de drumuri cu structuri pietruite sau de pamant.

Problemele cu care se confrunta de multe ori autoritatile sunt legate de armonizarea legislatiei, de insuficienta resurselor financiare si, de multe ori, de lipsa ofertantilor la procedurile de licitatie. Lipsa personalului tehnic care trebuie sa implementeze cu succes aceste proiecte este si ea o problema. Un alt set de probleme ‒ cu care se confrunta, de data aceasta, societatile care activeaza in domeniul infrastructurii si care executa lucrarile ‒ sunt in primul rand cele legate de personalul calificat, personalul tehnic de executie, si de resursele materiale, fie ca vorbim de agregate, de prefabricate, de echipamente etc.

Revista Constructiilor: Privind din aceasta directie, a operatorilor economici (membri APDP sau nu) din domeniul de drumuri si poduri: puteti detalia ceva mai mult provocarile majore cu care se confrunta in prezent? Ce se impune a se rezolva pentru a (le) imbunatati situatia? Si are APDP parghii prin care sa actioneze in aceasta directie? Dar demersuri concrete in plan, pentru perioada urmatoare?

Liliana HORGA: Membrii, persoane juridice, care fac parte din APDP sunt in general societati care au ca obiect de activitate proiectarea, consultanta si/sau executia de lucrari de drumuri si poduri.

Principalele provocari cu care se confrunta tin in primul rand de resursa umana calificata, dar si necalificata, de lipsa resurselor materiale, de modificarile legislative frecvente specifice domeniului, de instabilitatea si impredictibilitatea cresterii preturilor de pe piata, de lipsa personalului tehnic din partea autoritatilor contractante cu care deruleaza contracte, de reticenta beneficiarilor fata de implementarea unor solutii moderne raportate la provocarile actuale.

Alte probleme ale operatorilor economici sunt legate de unele prevederi legislative privind ajustarea preturilor, sau de capacitatea mai redusa beneficiarilor-autoritati locale de a intelege prevederile noilor contracte nationale, in special ale celor ce prevad pret forfetar, deci o lipsa de capacitate institutionala de gestionare a proiectelor, lucru care poate conduce la intarzieri, blocari ale proiectelor, pierderi de finantari sau chiar colapsuri ale firmelor de proiectare sau executie.

Din pacate, APDP nu are multe parghii sa actioneze in acest sens. APDP poate veni insa in sprijinul autoritatilor centrale dar si locale atat la nivelul Asociatiei cat si prin filialele noastre pentru a organiza activitati de informare, prezentare, promovarea tehnologiilor moderne pentru lucrarile de infrastructura, a proiectelor de cercetare in domeniul infrastructurii, solutii sustenabile pentru intretinerea retelei rutiere din Romania, proiectarea infrastructurii rutiere utilizand inteligenta artificiala in domeniul rutier, promovarea conceptului de Modelare a Informatiei Constructiei (BIM), concept care ajuta autoritatile contractante la gestionarea eficienta a proiectelor, inclusiv eficientizarea costurilor ‒ si facilitarea familiarizarii cu acesta etc.

 Revista Constructiilor: Apropo de APDP: cele cateva luni scurse de cand ati preluat functia v-au permis sa aveti o privire de ansamblu ‒ din interior ‒ asupra asociatiei, prin prisma propriilor exigente. Cum apreciati dinamica APDP, sub aspectul numarului de membri si al implicarii acestora in activitatile breslei, pe plan intern?

Liliana HORGA: Nu a fost nevoie sa fac o analiza detaliata de la preluarea mandatului, pentru ca in ultimele mandate ale celorlalti presedinti am fost membru in Biroul Permanent al APDP Romania si cunosc in amanunt activitatea.

In ceea ce priveste numarul membrilor, ca in orice asociatie, exista o fluctuatie anuala, unele persoane se retrag, altele se inscriu, insa nu exista diferente semnificativa care sa ne afecteze activitatea.

Din cele 10 filiale din tara, sunt unele care se implica prin organizarea unor actiuni profesionale, dar sunt si unele care nu au activitati deloc. De aceea imi propun sa facem o analiza si sa incercam sa le sprijinim de la nivel central sa fie mai active, mai implicate.

Revista Constructiilor: Dar pe plan international? Deoarece o serie de specialisti romani fac parte din Comitetele tehnice PIARC pentru perioada 2024–2027. Din aceasta directie, ce noutati se prefigureaza, in administrarea drumurilor, mobilitate, rezilienta infrastructurii si siguranta traficului?

   Liliana HORGA: Avem nominalizati reprezentanti in toate Comitetele Tehnice PIARC 2024‒2027. Specialistii nostri isi desfasoara activitatea prin intalniri de lucru organizate online dar si fizic, vor prezenta lucrari si vor intocmi rapoarte pe specificul fiecarei teme strategice, si sunt convinsa ca vor fi foarte activi, ca si pana acum, si vor avea rezultate care sa faca cinste Asociatiei dar si Romaniei.

Putem aminti, in acest context, de Reuniunea Comitetului Tehnic 2.2. al PIARC in cadrul unui workshop pe tema drumurilor rurale si interurbane, eveniment organizat de Filiala Banat, prin implicarea neobosita a dlui Gheorghe LUCACI, presedintele filialei, in 24 octombrie 2024.

Revista Constructiilor: Este evident ca Romania are mult de construit si mult de recuperat, dar ce sanse avem sa facem aceasta prin tehnologii, produse si abordari inovatoare? Se pot implementa asemenea solutii cu finantarea existenta si caietele de sarcini elaborate de autoritatile contractante? Si de unde le-am putea lua, aceste solutii? Din cate cunoasteti, avem cazuri generate direct din mediul stiintific autohton?

Liliana HORGA: Dupa cum am mai mentionat, APDP Romania are ca obiective principale promovarea in randul membrilor sai, dar si al autoritatilor contractante, a tehnologiilor, solutiilor inovatoare si sustenabile, a modului de implementare a proiectelor cu succes.

Promovarea sau informarea se face si prin incheierea unor parteneriate, iar, ulterior, cei interesati pot achizitiona serviciile respective.

Revista Constructiilor: Ce face APDP, concret, pentru a incuraja si sprijini dezvoltarea cercetarii stiintifice si tehnice din domeniul rutier, formarea corpurilor de specialisti (experti, verificatori etc.), pentru a stimula activitatea de inventica, pregatirea si specializarea membrilor sai si a invatamantului mediu si superior de specialitate, prin forme de invatamant adecvate ‒ conform obiectivelor asumate ‒ si pentru a pune toate acestea in relatie cu zona de implementare? Ati trece la acest punct si seria de activitati tehnice si stiintifice ale APDP Romania de pe agenda de toamna?

Liliana HORGA: Desi operatorii economici din domeniul nostru se confrunta si cu o serie de probleme specifice, functie de sfera de activitate (proiectare, executie, consultanta, administrare), toti acestia au un factor comun, respectiv lipsa acuta a specialistilor in domeniu, fapt generat atat de numarul scazut de absolventi ai institutiilor de invatamant, cat si de boom-ul cu care ne confruntam in domeniul infrastructurii si care are o nevoie de specialisti mult peste numarul celor existenti.

Pentru formarea corpului de specialisti (experti, verificatori etc.), APDP Romania a desemnat membrii specialisti in comisiile de atestare ale MDRAP.

In cee ce priveste sustinerea studentilor, filialele APDP Banat, Bucuresti, Moldova, Transilvania sunt implicate in activitatea de practica tehnologica a studentilor, le dau acestora posibilitatea de a participa la simpozioane, conferinte, vizite tehnice pe cele mai importante santiere din Romania si ii incurajeaza sa prezinte lucrari stiintifice. De exemplu, Filiala Transilvania organizeaza anual o sesiune nationala de comunicari stiintifice studentesti, iar lucrarile prezentate de studenti sunt premiate.

Pentru a suplini inclusiv lipsa de unitati de invatamant in domeniul studiilor medii tehnice, APDP a lansat o serie de actiuni privind calificarea unor specialisti prin cursuri organizate cu anumiti operatori economici si care sa fie recunoscute inclusiv de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Invatamantului (cursurile de laborant APDP Transilvania si Strabag).

Pe viitor, exista intentia de a largi aceasta activitate pentru a acoperi si alte tipuri de meserii necesare in infrastructura.

Revista Constructiilor: Concret, de ce variante de finantare dispune Romania pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, la acest moment? Sunt ele suficiente pentru ritmul cu care putem avansa? Dar pentru a acoperi nevoile stringente?

Liliana HORGA: Fluxul implementarii proiectelor de infrastructura rutiera a avut la baza alocarile de fonduri europene, care totalizeaza aproximativ 37,9 mld euro. Astfel, ca parte a acestor alocari, au fost si vor fi utilizate fonduri europene nerambursabile prin diversele programe puse la dispozitie de catre Comisia Europeana, astfel:

• POIM 2014–2020 (exercitiu financiar incheiat efectiv in data de 31.12.2023) – 3,8 mld. euro;
• PNRR 2020–2026 – 7,1 mld. euro;
• Programul Transport 2021–2027 (exercitiu financiar ce se va incheia efectiv in data de 31.12.2029) – 27 mld. euro, din care 17 mld. euro (suma ce include procentul de supracontractare de 300%) este dedicata proiectelor incluse in componenta de rutier – atat proiecte fazate, cat si proiecte noi;
• Connecting Europe Facility 201–2027 – aprox. 146 mil. euro.

Pentru asigurarea realizarii proiectelor conform calendarelor de implementare asumate la nivelul documentelor de program, respectiv la nivelul contractelor de finantare incheiate, precum si pentru evitarea riscului de decomitere a fondurilor nerambursabile alocate Romaniei pentru sectorul rutier, a fost necesara mentinerea unui nivel adecvat de pregatire profesionala pe toate palierele care corespund fluxurilor de activitati specifice proiectelor finantate din fonduri nerambursabile. In acest sens, categoriile de activitati care conduc la implementarea cu succes a unui proiect vizeaza etapa de pregatire a acestuia (proiectare si expropriere a terenurilor necesare realizarii investitiei), procedurile de achizitie publica pentru contractele de lucrari si servicii necesare finalizarii obiectivelor, respectiv etapa de implementare propriu-zisa, ce vizeaza derularea simultana a contractelor de executie/proiectare si executie si servicii de supervizare lucrari. Astfel, pe toata durata ciclului de implementare a proiectelor este necesara corelarea implementarii cu asigurarea finantarii, perioadele de eligibilitate a cheltuielilor vizand urmatoarele repere temporale:

• 2024–2029 – perioada de implementare a Programului Transport (inclusiv cu aplicarea regulii n+2);
• 2024–august 2026 – perioada de implementare a PNRR;
• 2024–2026 – perioada iin care pot fi cheltuite fondurile alocate prin mecanismul CEF.

De asemenea, pentru asigurarea unei absorbtii facile a fondurilor nerambursabile, au fost considerate interventii specifice pentru asigurarea rambursarii progresive, astfel:

• Fazarea obiectivelor aflate in derulare, ale caror cheltuieli vor putea fi rambursate din momentul t zero al noii perioade de programare;
• Promovarea spre finantare din CEF a proiectelor cu interferenta in zona de granita, pentru degrevarea bugetului alocat in cadrul PT 2021‒2027, facilitandu-se astfel implementarea unui portofoliu mai amplu in anvelopa financiara a economiilor inregistrate;
• Pregatirea proiectelor noi in perioada de programare POIM, pentru a se asigura proiecte fezabile si sustenabile spre finantare din PT.

Revista Constructiilor: Exista o colaborare stabila, pe zona de dezvoltare a infrastructurii, formare a specialistilor si prezenta internationala, cu Republica Moldova (in conditiile in care, dupa cum ne amintim, Republica Moldova a fost primita in Asociatia Mondiala de Drumuri la finalul lui 2023, cu ocazia celui de-al XXVII-lea Congres Mondial de Drumuri, care a avut loc la Praga)?

Liliana HORGA: Specialistii din Republica Moldova fac constant schimb de experienta cu omologii lor din Romania. In prezent, Intreprinderea de Stat a Drumurilor din Rep. Moldova se afla in curs de reorganizare pe principiul Directiilor Regionale de Drumuri si Poduri din Romania, primind, in acest demers, indrumare de la colegii lor de la DRDP Iasi si Filiala Moldova a APDP.

Revista Constructiilor: Pentru a incheia discutia intr-o nota optimista (si cu un gand bun pentru toti colegii dumneavoastra de breasla): va identificati cu Ziua Drumarului? Devine ea ‒ sau o putem face sa devina ‒ un moment de mandrie, asumare si recunoastere profesionala?

Liliana HORGA: Evident ca ma identific cu Ziua Drumarului, si, de cele mai multe ori, o sarbatorim prin diferite evenimente tehnice sau recreative. Apartenenta la breasla drumarilor a fost alegerea mea constienta, o alegere care inseamna cel mai adesea multa duritate in munca de zi cu zi, responsabilitate, profesionalism, daruire si asumare.

Sunt foarte mandra ca am ales meseria de drumar, ca fac parte din aceasta breasla, care a cautat mereu solutii pentru problemele legate de dorinta omului de a se deplasa in conditii de siguranta si confort, in profida multiplelor probleme si dificultati.

Drumarii demonstreaza rezistenta, responsabilitate, pasiune, daruire, disciplina si profesionalism in munca depusa.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 217 – septembrie 2024, pag. 28-30