Profesor Universitar Emerit, dr. ing. Sanda MANEA
Unul dintre subiectele predilecte de discutie in comunitatea stiintifica, in ultima perioada, este „inteligenta artificiala” si aplicatiile sale posibile in diferite domenii.
Au existat si se manifesta diferite tendinte de a aplica acest concept si in zona ingineriei civile. Reprezinta insa aceasta o preocupare noua sau practic un instrument, care, utilizat in cunostinta de cauza, poate servi eficient domeniului?
Este bine cunoscut ca baza oricarei constructii se afla in terenul de fundare, suportul natural care trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte tehnice impuse, pentru a realiza practic o interactiune intre teren si structura prin intermediul fundatiei.
Daca pentru structura si fundatie exista solutii constructive multiple referitoare la alcatuire, tehnologii sau materiale utilizabile, terenul de fundare este variabila si, de multe ori, necunoscuta din ecuatie.
Asa cum se stie deja, in tara noastra exista o varietate de pamanturi ce constituie terenul de fundare, avand compozitii/alcatuiri si comportamente fizice si mecanice diferite, atat sub incarcarile provenite de la structuri cat si in prezenta apei de suprafata si de adancime. Rezulta astfel complexitatea problematicii fundarii constructiilor in aceste conditii geotehnice diferite si adesea dificile din Romania.
Elementele esentiale pentru inceperea unui nou proiect sunt constituite de documentatiile geotehnice, Studiul geotehnic si Proiectul geotehnic, reglementate prin NP 074/2022. Proiectul unei noi investitii are nevoie, pentru a se derula, de aceste documentatii. In functie de tipul si dimensiunile investitiei, activitatile de inginerie geotehnica (cercetari de teren, laborator, modelari) pot conduce la timpi care, la randul lor, pot intarzia deciziile privitoare la Investitie.
In acest sens, in domeniul ingineriei geotehnice din tara noastra, de peste 40 de ani au existat preocupari de constituire a unei Banci de date geotehnice, construita prin sistematizarea si stocarea informatiilor geotehnice existente, permitand astfel reutilizarea acestor informatii pe baza unor criterii stiintifice riguroase.
In anii 1975-1980, la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Geotehnica si Fundatii, regretatul profesor Silvan ANDREI a pus bazele acestui Concept si ale Metodologiei aferente, conducand un colectiv de lucru din care am avut onoarea sa fac parte si realizand in acest scop cercetari, teze de doctorat, publicatii stiintifice nationale si internationale, implementate in documentatii tehnice normative din domeniul constructiilor (Geotehnica si Fundatii), in vigoare si astazi.
Astfel, exista GE 044-01 ‒ Ghid pentru sistematizarea, stocarea si reutilizarea informatiilor privind parametrii geotehnici. Metodologia propusa in acesta este prevazuta ca instrument de lucru si in NP 126-2010 ‒ Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi cu umflari si contractii mari.
Aplicarea metodologiei propuse a fost intarziata si ingreunata de volumul mare de date care este necesar a fi stocat si prelucrat in scopul formarii si alimentarii Bancii de date, si apoi de timpul necesar prelucrarii datelor in scopul reutilizarii.
Astazi, consideram ca aceste impedimente pot fi depasite cu succes cu ajutorul inteligentei artificiale, avand in vedere volumul disponibil de date ce pot fi prelucrate, analizate si stocate pe criterii stiintifice, cat si posibilitatea computationala de a efectua rapid comparatiile necesare pentru reutilizarea competenta a acestora.
Trebuie subliniat ca metodologia propusa utilizeaza si reprezentari grafice sintetice originale, care permit efectuarea rapida a comparatiilor chiar vizual, respectiv Amprenta pamantului (caracterizarea fizica prin granulometrie si plasticitate) si Diagrama de stare (variatia diferitilor parametri mecanici in functie de gradul de saturatie).
In acest sens, continutul Ghidului GE 044, prezentat sintetic in continuare, este edificator pentru a demonstra ca instrumentul teoretic si stiintific propus si atestat prin calcule si lucrari tehnice stiintifice este utilizabil pentru a fi implementat intr-o metodologie computationala.
Iata principalele capitole ale Ghidului, care in fapt reprezinta scheletul Metodologiei:
- Criterii stiintifice ce stau la baza metodei de sistematizare, stocare si reutilizare a informatiilor privind parametrii geotehnici
- Instrumente de lucru ale metodei de sistematizare si stocare a informatiilor geotehnice
- Amprentele pamanturilor si Criteriul de analogie a naturii
- Diagrama de stare si analogia starii
- Testarea metodei de prognozare a parametrilor geotehnici pe baza analogiei pamanturilor
- Exemplificarea sistematizarii si stocarii informatiilor geotehnice pe baza metodologiei
- Principii pentru reutilizarea informatiilor geotehnice pe baza analogiei pamanturilor
- Prognozarea parametrilor geotehnici
In concluzie, un astfel de instrument computational poate fi deosebit de util in procesul de initiere a unei noi investitii, fara a inlocui Studiul geotehnic si Proiectul Geotehnic, si totodata, dupa realizarea acestor documentatii obligatorii, poate servi ca un mod de verificare si atestare a datelor obtinute.
Este nevoie de un grup de lucru multidisciplinar pentru a implementa aceste principii si date intr-un instrument eficient care sa constituie Banca de date geotehnice, precum si de punerea la dispozitie a datelor existente la diferite institutii publice si private (arhive).
Odata realizata si completata in timp, Banca de date geotehnice poate deveni si un bun de patrimoniu tehnic si stiintific local si national.
Autor:
Profesor Universitar Emerit, dr. ing. Sanda MANEA ‒ presedinte de onoare al SRGF
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 219 – noiembrie 2024, pag. 48
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns