Programul de stimulare a sectorului constructii, bazat pe un salariu minim peste media pe economie si facilitati fiscale de majorare a castigurilor nete, a avut un impact semnificativ asupra fortei de munca angajate in sector. Fluxul de muncitori catre celelalte state europene s-a diminuat, iar deficitul intern de resurse de munca a ajuns la un nivel care a asigurat dezvoltarea sectorului.
Pe baza datelor definitive INS, in perioada 2019-2022 (4 ani de aplicare a programului de stimulare a ocuparii) numarul mediu de salariati s-a majorat cu 25% (adica cu circa 100 de mii de angajati), in conditiile in care cifra de afaceri s-a dublat, de la 86,3 mld lei in anul 2018 la 178,9 mld. lei in anul 2022.
Daca pe perioada pandemiei cheltuielile de personal din constructii au crescut moderat si au reprezentat aproximativ 3,5% din costul mediu lunar al fortei de munca, incepand cu anul 2022 dinamica acestor cheltuieli ca si a costului mediu lunar in ansamblul sau a depasit media nationala. In anul 2022, salariile platite in constructii au reprezentat 95,8% din costul mediu lunar, ceea ce inseamna ca celelalte cheltuieli cu forta de munca ale firmelor de constructii au ajuns la 4,2%.
Pentru evolutia actuala si viitoare este sugestiva dinamica din anul 2023, cand costul mediu lunar al fortei de munca din economie a crescut cu 14,8%, in timp ce in constructii dinamica a fost de 26,1%. Conform datelor INS, costul mediu lunar al fortei de munca in anul 2023 a fost de 7.374 lei/salariat, iar castigul salarial mediu net lunar a fost de 4.412 lei, in crestere cu 16,1% comparativ cu anul precedent.
Estimativ, sectorul se afla in situatia in care cheltuielile de personal aditionale vor depasi 5-6%, cu impact direct negativ asupra profitabilitatii firmelor romanesti.
Proportionalitatea intre costul fortei de munca si profitabilitate este directa. Un cost aditional (cheltuieli de personal indirecte efectuate de unitate) de peste 6% reprezinta circa jumatate din rata profitabilitatii (12,5% pe ansamblul sectorului in anul 2022).
Dintre aceste cheltuieli, cele mai importante sunt cele de pregatire profesionala. Marile proiecte de investitii solicita o amplificare semnificativa a constructiilor, dificil de realizat in conditii de resurse de munca insuficiente, costuri aditionale crescute si inflatie inca ridicata.
Particularitatile actuale care conduc la majorarea acestor costuri pot fi astfel sintetizate:
- teritorializarea diversa a marilor proiecte de investitii, cu localizare in zona cu resurse de munca locale necalificate (indeosebi din mediul rural);
- complexitatea sporita a proiectelor, cu implicatii directe in cresterea necesarului de specialisti de nivel inalt; anual, societatile de constructii au cheltuit, in medie, circa 250 mii lei pentru formare profesionala;
- cresterea ponderii lucratorilor din strainatate;
- ponderea ridicata a tinerilor in constructii, ceea ce multiplica cheltuielile de formare profesionala; conform datelor INS, peste 27% din populatia ocupata in constructii o reprezinta tinerii in varsta de pana la 34 de ani, comparativ cu ponderea din industria prelucratoare, de circa 25%, si cu media nationala, de 26%.
In opinia FPSC, informatiile pe surse conform carora facilitatile fiscale vor fi anulate creeaza ingrijorari in randul antreprenorilor, fiindca, in lipsa acestora, nu va mai putea exista un salariu minim diferentiat in constructii, fata de cel pe economie. Pe cale de consecinta, salariul minim net obtinut de constructori ar putea scadea, desi legislatia actuala nu permite acest lucru. In masura in care valoarea neta va fi mentinuta, contributiile aferente salariilor vor creste semnificativ, cu implicatii majore asupra anvelopei salariale a antreprenorilor si blocajul santierelor. Solicitam mentinerea, macar la nivelul actual, a facilitatilor fiscale sau o serie de masuri noi pentru sustinerea cheltuielilor de personal si, implicit, a muncitorilor pe santiere.
In primul rand, constructiile se confrunta cu dificultati in acoperirea cererii cu o oferta adecvata de muncitori si specialisti. Ca urmare, numarul locurilor de munca vacante s-a majorat constant, cu deosebire dupa 2020. Rata locurilor de munca vacante se mentine la 0,4% din totalul locurilor de munca, respectiv la circa 1.800 locuri de munca. Reducerea facilitatilor fiscale, mai ales instituirea unui prag al salariilor beneficiare, afecteaza tocmai necesarul de specialisti.
In al doilea rand, in zonele unde se fac mari lucrari de infrastructura, ca de altfel in intreaga economie, exista un numar insemnat de persoane care, desi au varsta necesara, nu sunt interesate de o activitate permanenta si intensa. Spre exemplu, in anul 2023, peste 200 mii de persoane inactive (202,4 mii) doreau sa lucreze, dar fie nu cautau de lucru, fie nu erau disponibile sa inceapa lucrul. Exista, prin urmare, o resursa de munca potentiala, dar integrarea sa in economie solicita cheltuieli suplimentare de personal (transport, locuire, pregatire). La acestea se adauga 99 mii persoane subocupate (indeosebi in mediul rural) in alte activitati, care pot fi atrase, in opinia FPSC, tot cu pregatire profesionala si mentinerea programului de stimulare a ocuparii (facilitatile fiscale), dar si regandirea sistemului de deducere a cheltuielilor.
https://federatiaconstructorilor.ro/
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 219 – noiembrie 2024, pag. 16
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns