Sfarsitul lui 2024 a fost unul parca special facut pentru iubitorii de senzatii tari: pe fondul unui tablou electoral mai mult decat agitat, care a generat un puternic curent de teama si impredictibilitate inclusiv in sectorul constructiilor, la inceputul lunii decembrie nu era deloc clar cum vor incheia anul „drumarii” (dupa un parcurs general care, in lunile anterioare, fusese chiar foarte bun). Pana la urma, bilantul a fost surpriza placuta pe care cu totii ne-o doream. In detaliu, puteti citi despre evolutia fiecaruia dintre marile proiecte de infrastructura rutiera pe site-ul Asociatiei Pro Infrastructura (API). Ca preambul la previziunile pentru 2025, insa, merita sa ne amintim, pe scurt, cum au decurs lucrurile anul trecut.
Retrospectiva rutiera 2024
Pe 31 decembrie am fost, in sfarsit, in masura sa anuntam ca traim scenariul de vis la care abia indrazneam sa ne gandim in previziunile noastre din 5 ianuarie 2024. Sub presiunea alegerilor, anul trecut s-au aliniat toate planetele, si astfel am ajuns sa ne uitam la un neverosimil record absolut: 194,77 km inaugurati in 2024 si un total de 1.269,87 km de autostrada si drum expres aflati in exploatare.
Cei mai multi constructori s-au mobilizat si au lucrat pe caiet de sute de milioane de euro. Banii s-au terminat in septembrie, ministrul Grindeanu facand rost doar de vreo 115 milioane euro la rectificarea bugetara din toamna. Vremea teribil de secetoasa din perioada iunie ‒ octombrie a permis ca santierele sa fie deschise 24/24, unde s-a dorit. Si autoritatile merita cate o bila alba pe ici, pe colo, chiar daca au in continuare prea multe negre.
Va spuneam ca in 2024 nu avem doar Mari Sfarsituri, ci si Mari Inceputuri. In scenariul cel mai optimist am fi adunat aproape 196 km de autostrada pe care trebuia sa avem start in teren. Dar la acest capitol ramanem cu multe nereusite!
Pe A1 Sibiu ‒ Pitesti Sectiunile 2 (Mapa-Cengiz) si 3 (WeBuild), la final de 2024 doar viaductul Boita se afla in executie si, in rest, atat italienii cat si turcii doar se pregatisera cu organizarea de santier, acces, defrisari, proiectare si birocratie; tot pregatiri se faceau si pe A13 Boita ‒ Fagaras, pe cele 4 loturi adjudecate de Makyol. Adevaratele lucrari, cum da coltul ierbii.
Pe veriga lipsa Margina ‒ Holdea, UMB tura in sfarsit motoarele, dar nu avea nicio miscare in teren pe A8 Leghin ‒ Motca desi ar fi fost cazul, mai ales ca vorbim de un proiect PNRR care trebuie sa fie gata in 2026.
Pe A7 langa Buzau, Nurol era bine mobilizat din martie 2024, cu sanse mari de deschidere in 2025. Si pe A0 chinezii de la CCECC se miscau binisor. Pe ultimul sector al A0, Pizzarotti si Retter n-au reusit startul adevarat dar promiteau ca din primavara rup norma si termina la final de 2026. Pe A3 Suplacu de Barcau ‒ Chiribis cei de la Erbasu erau tot in pregatiri, nimic semnificativ.
La categoria Mari Sfarsituri, recordul absolut a fost facut posibil de antreprenorii care au confirmat, ba chiar ne-au depasit asteptarile. Altii insa nu au putut sa se ridice la nivelul pretentiilor si au dezamagit, in timp ce repetentii clasei au ramas grecii de la Aktor.
Recordmanul este, desigur, UMB, care a dat in trafic 77,84 kilometri pe A7 (loturile 2, 3 si 4 Buzau ‒ Focsani), plus 19,5 km pe DEx12 Colonesti ‒ Albota, adica 97,34 km, cu 24% peste cel mai optimist scenariu gandit de noi in ianuarie 2024. O performanta remarcabila! Muncitorii merita cu prisosinta felicitari si multumiri pentru efortul colosal, in ciuda partilor negative. UMB a promis 125 km in 2024 dar a ratat podul peste Buzau si implicit lotul 1 Buzau ‒ Focsani, plus segmentul Albota ‒ Pitesti din DEx12 si DEx6 Galati ‒ Braila. S-a facut rabat de la calitate in special pe A7 cu vreo 25 kilometri de asfalt (uzura) asternuti pe vreme rea si terasamente care nu au stat suficient mai ales pe Buzau ‒ Focsani, iar restul proiectelor din portofoliu au fost grav neglijate din lipsa de capacitate, inclusiv restul din A7.
Tot la premianti, avem surpriza Özaltın impreuna cu Strade/Mineralport si Visio, asocierea pe care noi nici nu am luat-o in considerare ca fiind capabila sa inaugureze in 2024 cei 17,7 km ai DEx12 Craiova ‒ Bals. Au reusit in 29 noiembrie. Felicitari!
Incepem grupa antreprenorilor care ne-au confirmat asteptarile cu austriecii de la Strabag: DEx16 langa Oradea pe 28 martie, fix in termenul contractual. Italienii de la WeBuild s-au inteles in cele din urma cu oficialii CNAIR/MT si au inaugurat in extremis, in 13 decembrie, aproximativ 15 din cei 30,35 km ai tronsonului Pitesti ‒ Curtea de Arges, cu 9 luni inainte de termen.
Desi in previziunile din ianuarie le dadeam sanse foarte mici, cei de la Pizzarotti si Retter si-au depasit conditia si au inaugurat in 23 decembrie capatul sudic al A7 intre Dumbrava (A3) si Mizil. Mai au multe lucrari de facut pana in martie, dar au recuperat excelent la structuri pe ultima suta si performanta ramane notabila.
O palida confirmare, intarziata, este descarcarea provizorie de pe A0 Nord 3 data in folosinta in 5 decembrie desi putea fi facuta de chinezi si de responsabilii CNAIR mult mai repede, in vara, scotand din categoria muzee cei 7,5 km dintre A3 si DN2 care sunt gata din noiembrie 2023.
Ultimii la confirmari, mai curand spre cei care au dezamagit si in 2024, sunt turcii de la Alsim Alarko pe A0 Sud. Desi trebuia sa termine inca din 2023, s-au chinuit si in 2024 si au deschis abia in 15 aprilie segmentul dintre DN5 si DN4, iar ultima bucata, DN4 ‒ A2, tocmai in 31 iulie.
Am avut constructori si la dezamagiri. Dimex si Con-A nu au putut produce surpriza pe ciotul expres de nici 5 km de la Tureni si vor fi gata abia prin mai ‒ iunie 2025, cu luni bune peste termenul initial, februarie 2025. E drept, e primul lor contract in liga mare.
Dezamagiti am fost si de Coni ‒ Trace pe A7 Mizil ‒ Buzau Vest. Sigur, le dadeam doar sanse pur teoretice sa termine, desi aveau deadline in octombrie. Departe nu au fost, doar problemele cu tablierul metalic de pe 3 pasaje peste autostrada blocand deschiderea care speram sa fie cel tarziu in martie 2025.
Inevitabil, ajungem la repetentul clasei din ultima banca: Aktor, care n-a fost in stare sa dea in trafic cei 18 km pe A0 ca sa legam A1 de A2 prin sudul Capitalei. Grecii au bifat astfel zmeura de aur si, cel mai grav, nu dau semne ca ar putea sa ne curme chinul mai devreme de luna mai 2025. Rusinos, foarte rusinos.
2024 a fost foarte fructuos si la capitolul variante de ocolire date in trafic: Timisoara Sud, Arad Est, Targu Jiu, Sfantu Gheorghe, Barlad, Beius, Alesd si salba de mini-centuri de langa Oradea (Osorhei, Nojorid, Santandrei, Sanmartin) implementate de CJ Bihor, nu de CNAIR. Biharia, Fagaras si Zalau sunt (foarte) aproape de finalizare dar au ramas pentru 2025. Mai punem si Mizil. Plus Comarnic, nu chiar o centura, dar treaca de la noi.
Asadar, un 2024 de pomina, cu bune si rele.
Dar sa vedem ce ne asteapta in 2025.
Previziuni pentru 2025
2025 va fi un an bun in infrastructura rutiera, chiar daca va fi unul rau sub aspect politico-economic: instabilitate politica, buget de stat gaunos si taieri de investitii. In 2025, prima data in istoria sa, Romania are 157 kilometri de autostrada si drum expres care cu siguranta vor fi dati in trafic. In conditii normale, sunt sanse mari sa ne apropiem pentru al doilea an consecutiv, ba chiar sa trecem de borna 200 km.
Daca toate planetele se vor alinia neverosimil, la fel ca in 2024, scenariul super-optimist ne duce la 243 km si minunile la 280 km, cu antreprenori care sa se autodepaseasca (din nou), sa lucreze cu toata forta pe sute de milioane de euro fara sa fie platiti cu lunile, cu birocratie rezolvata rapid de stat si vreme foarte secetoasa minimum jumatate de an.
Incepem cu bucatile CERTE si CLARE, in total 157,74 kilometri, al caror calendar optimist de inaugurare arata cam asa:
Daca vremea va permite, in februarie ‒ martie avem A7 Buzau ‒ Focsani lot 1 (UMB): 4,6 km intre nodurile Buzau Est si Buzau Nord. Cam in aceeasi perioada, tot pe A7, 28,35 km Mizil ‒ Spataru (Coni ‒ Trace). In aprilie ‒ mai, restul de 12,315 km pe DEx12 Albota ‒ A1 (UMB). Primavara se incheie cu restul de 15,35 km din A1 Pitesti ‒ Curtea de Arges (WeBuild). Chinul Aktor si al nostru speram sa fie gata in mai ‒ iunie cu A0 Sud intre A1 si DN6, 17,965 km. In iunie avem ciotul DEx4 de la Tureni, 4,957 km (Dimex ‒ Con-A).
Chiar daca s-ar adeveri scenariul cel mai negru in tara, UMB tot va livra cel putin 60,302 km pe A7, adica loturile 2 si 3 ale A7 Focsani ‒ Bacau intre Adjud Sud si Bacau Sud, din care Centura Adjud (Domnesti ‒ Adjudu Vechi) poate si trebuie sa fie deschisa in iunie ‒ iulie, restul (pana) la sfarsitul anului. In noiembrie ‒ decembrie asteptam si A7 Buzau Vest ‒ Buzau Est, 13,9 km (Nurol).
Total CERTITUDINI: 157,74 kilometri.
Acum incep dezbaterile si calculele. Asul din maneca il are tot UMB. Intrebarea este cata capacitate tehnica va avea (in special pe structuri), cati bani are guvernul, cat poate lucra constructorul pe caiet si care vor fi sectiunile unde se va concentra. Lotul 1 Focsani ‒ Bacau are termen contractual septembrie 2025, iar celelalte 5 tronsoane pana la Pascani, noiembrie 2025. Impreuna sunt 173,3 km care, in opinia noastra, nu vor fi toti gata in 2025.
Pe langa segmentele sigure amintite in paragrafele anterioare, sunt SANSE MARI sa primim una dintre variantele: a) 49,3 km intre Bacau Nord (Saucesti) si Roman Nord (Sabaoani) SAU b) 35,6 km intre Focsani Nord si Adjud Sud (Domnesti), segment extra-dificil cu 4 poduri-monstru pe intervalul Garoafa ‒ Tisita. Evident, e posibila si o combinatie intre cele doua, fiind multe noduri pe traseul Focsani ‒ Pascani.
In opinia noastra, varianta optima pentru cetateni (ofera mai multi kilometri, elimina traversarea oraselor Adjud si Roman, dopurile majore de pe traseu), relativ mai usoara din punct de vedere tehnic si implicit mai sigura ca inaugurare este prima: autostrada continua intre Adjud Sud (Domnesti) si Sabaoani (Roman Nord), iar capetele dinspre Focsani, respectiv Pascani, sa fie impinse in 2026.
In 2025, cei de la UMB au scadenta si pe cei 10,77 kilometri pe DEx6 Galati ‒ Braila, care pot fi gata in toamna daca se doreste asta. Asadar, in total, sunt SANSE MARI ca UMB sa livreze inca 49,3 (A7) + 10,77 (DEx6) = 60,07 km SAU 35,6 (A7) + 10,77 (DEx6) = 46,37 km.
SANSE 50/50 avem pe 25,31 km unde e nevoie de mobilizare serioasa, utilaje si oameni. Ciotul de 4,47 km pe A0 Nord intre A2 si DN3 este posibil in decembrie doar daca se va lucra tot anul, iar restrictiile de mediu pe Lacul Cernica teoretic nu vor permite asta. Pe 8,6 km intre DN3 si DN2 chinezii de la CCECC au termen noiembrie 2025. Pot sa-l respecte numai daca va fi presiune din partea autoritatilor si a vecinului UMB fara de care tronsonul va fi muzeu.
Tot UMB este si pe cei 12,24 kilometri ai A3 Zimbor ‒ Poarta Salajului aflati in mare intarziere. Teoretic, pot fi deschisi cel mai devreme in septembrie, daca sta dealul Zimbor si doar daca antreprenorul mai gaseste niste forta sa trimita si aici.
La categoria MINUNI ii avem pe cei de la Erbasu de pe A3 Suplacu de Barcau ‒ Chiribis. Termenul de executie pe cei 26,35 km este de 18 luni si inca nu au autorizatie de construire. Un efort exceptional este totusi posibil pe un sector cu multe necunoscute si complicatii, care a vazut prima lopata data de Bechtel in urma cu, atentie, 20 de ani si jumatate.
Tot o minune ar fi si cei 9,861 km de pe A1 Curtea de Arges si Tigveni. Austriecii de la Porr dau semnale ca incearca un record nemaivazut, avand termen martie 2027. In 3 luni finalizeaza sapatura la tunel si vor sa accelereze camasuirea, dotarile si finisajele. O varianta ar fi concentrarea pe un fir, dar greu de crezut ca 1) vor reusi si 2) IGSU/DSU vor fi de acord cu inaugurarea unei singuri galerii, cu riscuri majore in caz de accident ori incendiu care necesita evacuare.
Pe langa zestrea consistenta in numarul de kilometri dati in folosinta, indiferent de scenariu, marea stire rutiera din 2025 este inchiderea certa a unor verigi-cheie lipsa: DEx12 si A0 Sud, plus A7 in zona Buzaului. Deci rute complete pe Craiova ‒ Bucuresti ‒ Constanta, Curtea de Arges ‒ Bucuresti ‒ Constanta, Bucuresti ‒ Buzau ‒ Focsani. Si, daca se doreste si se reuseste, A7 completa pana la Bacau.
Starturi lucrari? Avem, avem, asteptate inca din 2024 dar aflate doar in pregatire pana acum: ultimul tronson al A0 intre A1 si DN1, A1 Sibiu ‒ Pitesti sectiunile 2 si 3, A3 Suplacu de Barcau ‒ Chiribis, A13 Boita ‒ Fagaras.
_______
Cu titlu de paranteza: Pe 7 ianuarie 2024, ne intrebam daca pe Sectiunea 2 a Autostrazii A1 Sibiu ‒ Pitesti incepem si cu sapa, nu doar cu… Mapa. A trecut un an si nu vedem niciun rezultat cu adevarat notabil, nici in teren, nici in birou.
Cei 31,33 kilometri in valoare de 4,25 miliarde lei plus TVA pentru o autostrada trasa prin peisaje ca-n Alpi, cu 7 tuneluri si vreo 50 de poduri si viaducte, au fost semnati cu asocierea turca Mapa-Cengiz in 07.02.2022 si au ordin de incepere din 01.07.2022 cu 18 luni proiectare plus 50 de executie.
Dupa cateva luni de la expirarea (in decembrie 2023) perioadei de proiectare a fost autorizat doar acel ciot de 2 kilometri fix in capatul de la Boita, zona cea mai usoara a lotului. Momentan in acest punct se „munceste” la un singur viaduct: jumatate din timp forezele mai mult stau, dupa vreo 6 luni de la startul lucrarilor inca se executa piloti forati, nu sunt gata toate fundatiile si abia se vad primele elevatii iesite din pamant. Dezamagitor, putin zis. Volumul total de lucrari pe tot tronsonul este poate de 50-60 de ori mai mare, iar ceea ce a „demonstrat” asocierea turca pana acum este doar ca nu-si va termina treaba in urmatorii 7 ani, nici vorba in 50 de luni cat prevede contractul.
Ce s-a mai intamplat in rest? Aparent, studiul geotehnic se apropie in sfarsit de finalizare, dupa ce in vara 2024 s-a inchis DN7 pentru accesul forezelor, care inca pot fi zarite in teren.
Stirea mai importanta ar fi ca, timid, turcii au inceput sa se urneasca sa-si croiasca un drum de acces catre tunelul Robesti, semn ca aici asteapta emiterea autorizatiei de construire in curand.
Asadar, a trecut un an, mai trece inca unul. In 2025 se va termina proiectarea si vom mai vedea cateva portiuni autorizate si lucrari incipiente in aceste puncte: portalurile la unele tuneluri plus niste fundatii la cateva poduri.
Ne mai auzim prin ianuarie 2026, asta daca nu cumva se va intampla o revolutie pe santier si vom fi nevoiti sa va oferim informatii proaspete.
_______
Adaugam santierele nou-noute in 2025: A3 Chiribis ‒ Biharia, daca se finalizeaza la timp disputele din instanta dintre Selina/Trameco si CNAIR. Plus capetele din PNRR ale A8 dinspre Targu Mures, respectiv Motca. Daca se rezolva la timp contestatiile si semnarea contractelor, in extremis am putea vedea ceva in teren macar pe unul dintre cele trei sectoare ale DEx16 Oradea ‒ Arad.
Acest an ar trebui sa ne aduca si centurile rutiere de la Biharia, Fagaras, Zalau, Mizil si Comarnic. Si drumul de legatura A1 ‒ DN69 la nord de Timisoara. Dar, pana sa fim in masura sa tragem linie si sa centralizam kilometrii dati in trafic, ne mai asteapta 10 luni de emotii si senzatii tari.
In numarul de martie ne vom apleca si asupra infrastructurii de cale ferata. Din pacate, aici nu mai poate fi vorba de optimism, deoarece progresele inregistrate in 2024 au fost extrem de slabe, iar prognoze pe feroviar sunt greu de facut, fiindca ritmurile de executie sunt mult diferite de la un proiect la altul si de la un an la altul, si nici nu exista aceeasi presiune publica si politica. Astfel ca, desi teoretic avem disponibile miliarde de euro bani europeni, avantajele pentru calatori intarzie sa apara.
Pana atunci, pentru analize, monitorizari si informatii la zi, ramaneti conectati la
www.proinfrastructura.ro
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 221 – februarie 2025, pag. 62, 64, 66
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns