COMPLEX DELTA: Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul 1 – Zona Libera. Tehnologia de realizare a unui radier la apa

SULINA, INTRE ISTORIE SI MODERNIZARE

Orasul care a gazduit sediul Comisiei Europene a Dunarii, de altfel o Europa in miniatura in acele vremuri, beneficiaza de o investitie pentru modernizarea Portului Sulina, Perimetrul 1 – Zona libera.

A fost odata, acolo unde „batranul Danubiu isi pierde apele si numele in mare”, la Sulina, localitatea care, potrivit calatorilor straini, „pe la mijlocul veacului al XIX-lea era adapostul piratilor si recalcitrantilor greci, maltezi si ionieni, a caror populatiune se ridica la 1.000-1.200 locuitori ce se adaposteau prin cateva barace de scanduri si colibe de trestie ce practicau pirateria, intrebuintand toate mijloacele in a sparge corabiile si caiacele ce le cadeau in mana si furand marfurile ce le gaseau”…

La inceputul secolului al XX-lea, Sulina se transforma intr-un important oras-port, cu o economie infloritoare bazata pe comert si navigatie. Dezvoltarea sa spectaculoasa s-a datorat Comisiunii Europene a Dunarii (CED), organism creat in urma hotararilor Congresului de Pace de la Paris din anul 1856 pentru a reglementa conditiile de navigatie la Dunarea de Jos.

Amenajarile intreprinse pe bratul Sulina, ce devenea principala artera fluviala, pe baza proiectelor inginerului englez Sir Charles Hartley, supranumit „parintele Dunarii”, au determinat dezvoltarea portului Sulina. Acesta, din 1870, la solicitarea CED, printr-o iradea imperiala, a fost declarat porto franco, port international liber, prin care marfurile debarcate sau in tranzit erau exceptate de la obligatiile vamale, statut care avea sa aduca orasului dezvoltare economica si modificari sociale deosebit de favorabile. Locuitorii se bucurau de facilitatile vamale si isi agoniseau viata atat din aportul muncii oferit de lucrarile intreprinse de CED, cat si din operatiunile de transbordare, care se concentrau in portul nou creat, prin care se realiza 54% din totalul exportului de cereale facut pe Dunare.

ACTUALITATE: PORTUL DIN ORASUL SULINA SE MODERNIZEAZA

Dupa o lunga perioada in care orasul-port odinioara infloritor a fost si el, ca toata Romania, victima unei istorii prea putin blande, lucrurile incep sa revina aici pe un fagas mai fericit. Si aceasta, deoarece s-a facut un pas important pentru realizarea unei investitii care va aduce Sulina in secolul XXI, schimband mult in bine viata localnicilor si nu numai. Este vorba de semnarea contractului de finantare pentru Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul 1 – Zona libera din orasul cu un trecut unic legat de istoria Uniunii Europene.

Amplasamentul perimetrului 1 este situat la capatul estic al falezei orasului Sulina, la limita de nord a Zonei Libere Sulina.

Suprafata estimata a fi ocupata de lucrari:

• cheu vertical tip estacada L=150 m ‒ cca. 2.000 mp
• platforma adiacenta cheului ‒ cca. 28.915 mp

In baza constatarilor din teren, respectiv in amplasamentul cheului si platformei din Perimetrul 1 al Zonei Libere Sulina, pentru asigurarea executiei unor lucrari de reabilitare – consolidare, dar in mod special pentru preluarea traficului sporit de marfuri, a incarcarilor mari pe structurile hidrotehnice si pentru facilitarea operatiunilor normale de acostare – operare cu utilaje specializate, s-au proiectat urmatoarele:

Cheul va avea lungimea frontului de acostare de 150 m si va fi dispus paralel cu Canalul Sulina. Cota coronamentului cheului va fi la +2,46 MNS (+2,23 MNC 75), iar cota la acostare in fata cheului va fi -7,50 MNS (-7,73 MNC 75).

Pentru frontul de cheu vertical 

Cheul vertical tip estacada are urmatoarea alcatuire:

• infrastructura din piloti forati
• suprastructura:
• radier la apa, radier la uscat din beton armat
• grinzi longitudinale pentru rulare macara din beton armat
• grinzi transversale din beton armat
• placa de suprabetonare din beton armat
• beton de uzura BcR 4.5

Pilotii forati

Adaptat naturii terenului de fundare, infrastructura cheului este alcatuita din piloti forati din beton armat, cu diametrul de 1,20 m, dispusi pe 2 randuri. Atat randul de la apa, cat si cel de la uscat, sunt alcatuite din cate 2 siruri de piloti, dispusi la 5,0 m interax/sir (2,5 m/rand), cu L=38 m.

Cheul vertical tip estacada este fundat pe 2 randuri de piloti forati, amplasati astfel:

• 1 rand de piloti Ø 1,20 m la apa, alcatuit din 2 siruri (piloti dispusi in sah, la 5 m/sir), realizati de la apa (L=38 m)
• 1 rand de piloti Ø 1,20 m la uscat, alcatuit din 2 siruri (piloti dispusi in sah, la 5 m/sir), realizati de la uscat (L=38 m)

Pilotii de la apa se executa de pe o platforma navala autoridicatoare prin forare, cu tubulatura de inventar recuperabila, exceptie facand partea superioara a acestora, unde se va utiliza teava metalica ce va ramane inglobata in lucrare, pe cca. 16 m. Aceasta lungime se poate determina prin incercari in situ. Diametrul tevii metalice va fi de cca. 1.250 mm, astfel incat sapa de foraj sau tubulatura recuperabila sa poata fi introdusa prin ea.

Cofrajul si sustinerea esafodajului recuperabil pentru betonare radier

Pentru turnarea radierului de la apa s-a decis realizarea unui esafodaj recuperabil, care sa sustina greutatea betonului pana cand acesta se intareste, esafodaj fixat de tevile metalice ale pilotilor forati.

Radierul de la apa se toarna din beton cu clasa de rezistenta C35/45.

Intre tronsoanele radierului s-a prevazut un rost de 2 cm cu forma sicanata.

Pilotii de la uscat se executa prin forare, cu tubulatura recuperabila.

Radierul de la apa din beton armat este fundat pe pilotii forati, dispusi pe cele doua siruri, de la apa.

Radierul are latimea de 3,65 m, inaltimea de 0,80 m si lungimea de 25 m (identica cu lungimea tronsonului).

Cota intradosului radierului s-a stabilit la +0,70 MNS (+0,47 MNC 75), astfel incat sa poata fi turnat la nivele medii ale Dunarii.

Calculul pentru dimensionarea sustinerii cofrajului

Intregul ansamblu se sprijina prin intermediul unei teci din teava cu dimensiunea de Ø 76 cu 10 mm, L=1,2 m care se sudeaza de teava de 1.250 mm care ramane ca teava pierduta in executia coloanei. Prin aceasta teava trece un bulon de Ø 50 indoit, cu piulita care sustine sistemul de rigle pentru cofraj: prin piulita se regleaza cota finala a cofrajului si tot prin piulita se face desfacerea sustinerii si decofrarea fundului radierului. Sustinerea cofrajului se dimensioneaza la deformare.

S-au calculat 2 variante de sustineri, in functie de tehnologia de turnare: intr-un singur strat de 80 cm sau in doua straturi de 40 cm.

Din calcul, la verificarea la deformare s-a constatat ca varianta de betonare cu doua straturi de 40 cm este cea viabila. Pentru sustinerea grinzilor exterioare care au incarcarea cea mai mare, avand o suprafata mult mai extinsa de preluare a greutatilor, a rezultat ca este nevoie de un tirant la jumatatea distantei de 5 m (adica la 2,50 m) ancorat la exterior de un profil metalic prins de mustatile exterioare ale coloanelor.

NOTE DE CALCUL: Varianta grosime beton turnat ‒ 80 cm din 2 straturi de 40 cm

• elemente de cofraj:
• rigla 8×8 cm, L=4,60 m, 10 buc.
• platelaj tego ‒ 2 cm, S=7,0 mp
• grinda lemn ‒ 2x5x20 cm, L=5,0 m
• greutate specifica:
• rigla ‒ 7,5 KN/mc
• platelaj tego ‒ 8,5 KN/mc
• grinda lemn ‒ 7,5 KN/mc
• greutate panou lateral: rigla ‒ 5×9 cm si tego 10 mm=0,115 kN/buc. ‒ 10 buc.
• greutate proprie:
• rigla ‒ G=0,08×0,08×4,6x10x7,5=2,21 KN
• platelaj tego ‒ G=0,02x7x8,5=1,19 KN
• grinda lemn ‒ 2×0,05×0,20×5,0 mx7,5 =0,75 KN
• greutate beton: G=0,4 x7,0x25 KN/mc=70,00 KN
• greutate utila: 1 om cu greutate/cofraj =1,3 kN
• incarcare din greutatea si turnarea betonului: G=1,2 kN/mpx7,0 mp=8,4 kN
• sarcina pe ml grinda: (1,15 KN +2,21 KN+1,19 KN +0,75 KN+70,0 KN+1,30 KN+8,40 kN)/5=85/5=17,0 KN/ml

Decofrarea

Partile laterale se desfac la 24 ore de la turnare, iar fundul cofrajului ‒ in functie de temperatura exterioara care da atingerea gradului de maturizare al betonului.

CONCLUZII

Radierul la apa de 150 ml aferent acestei faze a proiectului de modernizare a Portului Sulina, astfel proiectat, a fost realizat de SC Complex Delta SRL Tulcea aplicandu-se o serie de metode originale in domeniul constructiilor hidrotehnice in zona Sulina.

Executia in aproximativ 3 luni a constituit un timp record pentru o asemenea lucrare in zona izolata Sulina, la 71 km pe apa de municipiul Tulcea.

Antreprenor: Complex Delta Tulcea – Octagon Fundatii Speciale Bucuresti(subcontractant)

Proiectant: Consitrans Bucuresti

Consultant: Consult Vest Oradea

Beneficiar: Regia Autonoma Administratia Zonei Libere Sulina

Autor:

ing. Alexandru STROIE – Manager proiect Antreprenor

Complex Delta SRL
www.complexdelta.ro
complexdeltatulcea@yahoo.com
+40 240514720

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 221 – februarie 2025, pag. 80-83