FPSC: In cascada situatiilor exceptionale

In 2024, Executivul a emis – conform datelor oficiale disponibile disponibile pe site-ul oficial al Camerei Deputatilor – nu mai putin de 156 ordonante de urgenta. Raportat la numarul zilelor lucratoare, ar insemna ca la fiecare 3 zile s-au emis 2 OUG-uri (1,6 zile), asta in conditiile in care, conform Constitutiei, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare.

Irina FORGO − Director FPSC

Romania traieste, de ani de zile, in sfera „extraordinarului”, in care consultarile publice, dialogul cu organizatiile patronale si sindicale reprezentative, cu reprezentantii mediului de afaceri sunt fie formale, fie puternic limitate, cand analizele de impact sunt simple formalitati si nu exista timp, nici disponibilitate pentru o evaluare reala a impactului unui act normativ si gasirea unor masuri de atenuare a acestuia.

„Ordonanta-trenulet”, publicata in Monitorul Oficial in ultima zi a anului, pastreaza trendul si introduce noi masuri controversate, printre care si cele care afecteaza direct breasla constructorilor de doua ori: o data prin reducerea plafonului de venituri pentru IMM-uri de la 500.000 euro la 250.000 euro, ceea ce face ca multe firme, inclusiv din sectorul nostru, sa treaca de la impozitul pe venitul microintreprinderii (3%) la impozit pe profit (16%), si a doua oara prin retragerea stimulentelor fiscale pentru sector, asta dupa ce in doua etape a fost redusa aplicabilitatea, respectiv s-au eliminat parte din facilitati in paralel cu introducerea obligatiei de crestere a nivelului salariului brut pentru constructii.

Practic, angajatii din sector incadrati cu salariul minim, care incasau in luna decembrie 3.196 lei, primesc pentru luna ianuarie cu 457 lei mai putin. Pentru a le asigura acelasi nivel salarial, angajatorii ar trebui sa plateasca 5.543 lei, adica cu 1.168 lei mai mult decat in urma cu o luna, iar impactul la nivelul anvelopei salariale este unul major, de cca 15-20%. Cate firme din sector pot face fata acestui efort financiar? Cum vor incerca sa diminueze pierderile? Ce solutii alternative vor gasi, pentru a supravietui pe piata? Cati muncitori vor iesi din activitate, vor deveni someri sau se vor orienta spre alte domenii? Cum vor putea continua contractele de executie aflate in derulare, cand valoarea manoperei creste cu 20%? Care va fi impactul asupra numarului de angajati din sector? Asupra santierelor si investitiilor?

Suntem cel putin sceptici in ceea ce priveste prognoza si asteptarile Guvernului referitor la „economiile” de la buget realizate prin aceasta masura. Sectorul constructii este un mediu vulnerabil la schimbarile fiscale. Daca din 2019, dupa emiterea OUG 114/2018, am asistat la o revitalizare puternica a sectorului si un interes sporit pentru dezvoltarea infrastructurii si proiectelor de constructii, in 2024, ca urmare (in principal) a retragerii facilitatilor pentru CASS la finele lui 2023, am asistat – pentru prima data dupa 5 ani de crestere – la o scadere a volumului de lucrari. Astfel, conform datelor INS, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 5%, ca serie bruta, in primele 11 luni din 2024, fata de perioada similara din 2023.

Practic, in acest moment avem 2 salarii minime, desi, in mod firesc, un salariu mai mare trebuie sa fie asociat cu o compensare corespunzatoare. Este si spiritul actului normativ care a introdus un salariul in constructii diferentiat de cel pe economie asociat unor facilitati fiscale, OUG 114/2018 justificand, in preambul, necesitatea introducerii acestor obligatii si stimulente prin importanta sectorului constructii pentru economia romaneasca pe urmatorii 10 ani. Acest termen a fost devansat cu 5 ani. Mai mult, inclusiv tinta din PNRR pentru „reducerea treptata a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat in sectorul constructii” (Jalon 208 – tabel H2) a fost devansata cu 3 ani: prin PNRR se prevedea ca legea care ar fi modificat Codul fiscal in vederea reducerii graduale a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat in sectorul constructiilor „va incepe in 2025 si se va finaliza pana la sfarsitul anului 2028”. Iata ca Guvernul a reusit „ performanta” de a injumatati timpul alocat pentru reducerea graduala a stimulentelor pentru sectorul constructii.

Aparent, activitatea de constructii nu mai este „decisiva pentru realizarea proiectelor de investitii publice si private” iar sectorul constructii nu mai este „sector prioritar de importanta nationala pentru economia romaneasca”, asa cum era prevazut in acordul semnat de Guvernul Romaniei cu FPSC.

FPSC a solicitat Guvernului sa ia masuri de diminuare a impactului „Ordonantei- trenulet” si sustinere a sectorului cel putin prin:

• similar cu masura care prevede ca in cazul salariatilor incadrati cu salariul minim pe economie sa nu se datoreze impozit pe venit si sa nu fie cuprinsa in baza lunara de calcul suma de 300 lei/luna, si diferenta intre salariul minim pentru economie si cel pentru constructii sa aiba acelasi tratament fiscal;
• compensarea obligatiilor de plata ale companiilor care deruleaza contracte publice cu contravaloarea corespunzatoare din facturile neachitate de beneficiarul de stat;
• reanalizarea si modificarea prevederilor introduse prin Legea 296/2023, referitoare la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pe diferite scenarii: introducerea unor criterii de aplicare, micsorarea cuantumului la un nivel mai usor suportabil de 0,5%, marirea pragului de aplicare la peste 100 de milioane de euro pe an.

Este esential – poate acum mai mult ca niciodata, cand activitatea/ mentinerea pe piata a constructorilor este puternic afectata de ultimul OUG din 2024 – sa avem un dialog real cu Guvernul Romaniei si alocarea sumelor necesare platii facturilor restante catre firmele de constructii sa devina prioritate.

Avem speranta ca in Romania este nevoie de constructori, ca organizatia noastra patronala ramane un partener de dialog si nu vom regresa, ci, dimpotriva, vom reusi sa redevenim motorul economiei, asa cum am demonstrat in ultimii 5 ani ca putem fi.

Cu ocazia aniversarii a 20 de ani de activitate, Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii felicita echipa Revistei Constructiilor pentru munca, perseverenta, profesionalismul, dedicarea de care au dat dovada. Suntem onorati si mandri de a ne numara printre partenerii si colaboratorii revistei, de a avea un dialog real, constructiv si dinamic, pentru care va multumim.

La multi ani, REVISTA CONSTRUCTIILOR!

Autor:

Irina FORGO − director FPSC

https://federatiaconstructorilor.ro/

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 221 – februarie 2025, pag. 28