Ordinul Arhitectilor din Romania a transmis observatii pe marginea proiectului de reglementare P 100-1/2025 si a solicitat Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei sa NU promoveze adoptarea proiectului in forma actuala.
Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) a analizat documentatia aferenta proiectului de reglementare P 100-1/2025, inclusiv prin consultari cu specialisti din domeniul proiectarii structurale. In urma acestei analize, organizatia noastra a formulat o serie de observatii si a solicitat MDLPA sa nu promoveze adoptarea proiectului in forma actuala, pana la realizarea unui studiu de impact economic si social asupra reglementarilor propuse.
Dorim sa subliniem aprecierea noastra fata de initiativa MDLPA de a actualiza codul de proiectare seismica, un demers esential, avand in vedere riscul seismic ridicat din Romania. Suntem pe deplin constienti de importanta unor reglementari care sa asigure siguranta cetatenilor si a patrimoniului construit.
Cu toate acestea, consideram esential ca acest proces sa fie fundamentat pe un echilibru intre cerintele de siguranta, sustenabilitate economica si fezabilitate tehnica. Prevederile proiectului P 100-1/2025 au implicatii majore asupra sectorului constructiilor, iar, fara o analiza de impact corespunzatoare, adoptarea sa poate genera efecte nedorite asupra mediului construit, economiei si calitatii vietii.
Blocul Wilson, București: detaliu consolidare si fatada in prezent. Credit foto: Raluca MUNTEANU
Transcriem mai jos continutul integral al adresei OAR din 17.03.2025:
Observatiile OAR cu privire la proiectul de reglementare P 100-1/2025
Catre: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei
Domnului CSEKE Attila, Ministru
Ministerul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului
Domnului Bogdan IVAN, Ministru
Subiect: Observatii privind impactul potential al normativului P 100-1/2025 si solicitare de respingere sau amanare a adoptarii sale
Stimati domni ministri,
Prin intermediul platformei TRIS, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) a analizat documentatia aferenta proiectului de reglementare P 100-1/2025, inclusiv prin consultari cu specialisti din domeniul proiectarii structurale. In urma acestei analize, formulam urmatoarele observatii si va solicitam sa nu promovati adoptarea proiectului in forma actuala, pana la realizarea unui studiu de impact economic si social asupra reglementarilor propuse.
Dorim sa subliniem aprecierea noastra fata de initiativa MDLPA de a actualiza codul de proiectare seismica, un demers esential avand in vedere riscul seismic ridicat din Romania. Suntem pe deplin constienti de importanta unor reglementari care sa asigure siguranta cetatenilor si a patrimoniului construit.
Cu toate acestea, consideram esential ca acest proces sa fie fundamentat pe un echilibru intre cerintele de siguranta, sustenabilitate economica si fezabilitate tehnica. Prevederile proiectului P 100-1/2025 au implicatii majore asupra sectorului constructiilor, iar fara o analiza de impact corespunzatoare, adoptarea sa poate genera efecte nedorite asupra mediului construit, economiei si calitatii vietii.
- Implicatii directe ale continutul tehnic al reglementarii
____________
Continuand succesiunea de modificari ale abordarii protectiei seismice a cladirilor din ultimele trei decenii (1992, 2006, 2013), proiectul P 100-1/2025 propune o noua crestere a actiunii seismice de calcul. Aceasta va avea impact direct imediat asupra tuturor cladirilor care se vor construi in Romania, manifestat prin dimensionarea elementelor constructive, consumul de spatiu (raportul suprafata construita ‒ suprafata utila), consumul de materiale (consum mult mai mare de beton si de otel), cu costurile corespunzatoare, dar si prin constrangerea catre anumite solutii constructive si limitarea creativitatii si a optiunilor aflate la dispozitia proiectantilor si a beneficiarilor.
Tinand seama de corelarile codurilor P 100-3 cu P 100-1 este de asteptat ca in cazul tuturor cladirilor proiectate pana in anul 2013 sa fie obligatorii lucrari de consolidare in urma expertizarii tehnice, adica ar trebui consolidat peste 90% din fondul construit al tarii. Cresterea valorilor de calcul este atat de mare incat chiar si cladiri proiectate in baza codului actual vor necesita consolidari in urma implementarii noului cod de proiectare.
Pentru cladirile istorice cu valoare culturala, noile valori de calcul, valabile prin efectul prevederilor P 100-3, vor conduce la descalificarea oricarei structuri de rezistenta istorice si la generalizarea supra-consolidarii sau dezlocuirii structurii de rezistenta.
Prin efectul corelat al noilor valori de calcul si al cerintei inscrierii oricarei cladiri in care functioneaza o institutie publica in clasa de risc seismic IV devine probabil ca nicio institutie publica sa nu mai poata functiona intr-o cladire istorica. Numeroase institutii vor trebui relocate.
- Consecinte din perspectiva barierelor in calea comertului (ref. TRIS)
____________
Prin dirijarea catre anumite solutii de proiectare in vedere protectiei seismice, Codul produce un dezechilibru comercial pe piata materialelor de constructii, favorizand utilizarea betonului si a otelului (mai ales fier-beton), in defavoarea altor materiale si produse corespunzand altor sisteme constructive. Acest dezechilibru se va propaga, de la materialele de constructii, catre segmentul de executie si cel de servicii conexe ale pietei constructiilor, precum si asupra segmentului serviciilor de proiectare.
- Consecinte indirecte ale aplicarii codului – impact in societate
____________
Implicatiile directe mentionate mai sus sunt completate de consecinte indirecte ramificate, din care mentionam aici cateva:
Cresterea considerabila a costurilor construirii conduce la: scaderea accesului la locuire decenta (mai putine locuinte noi construite, mai putine locuinte reabilitate), ceea ce genereaza efecte sociale in lant; scaderea asigurarii seismice a fondului construit (mai putin cladiri consolidate); diminuarea investitiilor in educatie, sanatate, cultura (constructii existente sau noi).
Incadrarea in clase de risc seismic a unei parti considerabile a fondului construit existent are numeroase alte consecinte indirecte, precum excluderea de la creditarea ipotecara, ceea ce accentueaza impactul asupra accesului la locuire decenta.
Se pot formula si alte intrebari – Cum se explica si justifica discrepanta intre costul construirii si limitarile in ceea ce priveste solutiile constructive intre zone limitrofe din Romania si tarile invecinate? Care este impactul tuturor acestor situatii asupra competitivitatii economice a Romaniei?
Pentru profesionistii mediului construit, aceste efecte schitate mai sus risca sa se traduca intr-o (noua) scadere a volumului de activitate si o limitare a solutiilor si creativitatii in exercitarea profesiei.
Pentru mediul construit din Romania – asupra caruia OAR are misiunea de a veghea – efectele schitate mai sus pot conduce la o scadere de calitate, cu efect direct asupra calitatii vietii.
- Obiective de politica publica nationala si europeana zadarnicite
____________
Nu in ultimul rand, semnalam o consecinta sistemica posibila a aplicarii codului asa cum este propus, care este contrara obiectivelor de politica publica nationale si europene in domeniul tranzitiei climatice a mediului construit. Cresterea pronuntata a valorilor de calcul, corelata cu celelalte prevederi ale codului, va conduce, asa cum am aratat mai sus, la incadrarea in clase de risc seismic a unui numar enorm de cladiri, cu un efect previzibil de inhibare a orientarii catre reutilizarea fondului construit existent, promovata prin politici precum Pactul Verde European, cu componentele sale Planul de actiune pentru o economie circulara, Valul Renovarii, Noul Bauhaus European – promovate pe plan national de catre OAR –, ca urmare a costurilor si implicatiilor tehnice excesive ale aplicarii noului cod.
In loc sa contribuim prin fiecare nou instrument la atingerea directiilor strategice de politica publica ale UE si ale Romaniei, riscam sa asistam – foarte probabil – la o accelerare a demolarilor, cu toate consecintele lor: pierderea de resurse, pierdere de identitate locala si europeana, pierdere de valori culturale, risipire a energiei incorporate, generarea de consumuri de energie si de deseuri.
–
In concluzie, avand in vedere probabilul impact negativ economic, social, cultural si de mediu aratat mai sus, reiteram solicitarea ca proiectul P 100-1/2025 sa nu fie adoptat in forma actuala.
Subliniem ca o asemenea reglementare, cu consecintele pe care le aratam in prezenta adresa, trebuie sa se bazeze pe o cercetare aplicata ampla – referitoare la seismicitate si comportamentul seismic al structurilor.
De asemenea, consideram esential ca, inainte de orice decizie finala, sa fie realizat un studiu de impact independent, care sa evalueze consecintele asupra mediului construit si asupra economiei nationale.
OAR ramane deschis pentru consultari si dialog, contribuind activ la formularea unor reglementari echilibrate, care sa asigure atat siguranta, cat si viabilitatea economica si sociala a mediului construit.
Cu respect,
Stefan BALICI
Presedinte
Ordinul Arhitectilor din Romania a organizat, la inceputul lunii martie, in memoria marelui cutremur din 1977, un Webinar maraton dedicat Riscului seismic si implicarii arhitectilor.
Am abordat subiecte precum: evaluarea si reducerea vulnerabilitatii in prezent, inclusiv solutii de consolidare sau masuri de preventie disponibile, in compania unor specialisti cu formare pluridisciplinara. Webinarul este disponibil pentru vizualizare tuturor membrilor OAR pe platforma edu.oar.
Program si invitati
16:00 – 16:15 | Introducere – Lectiile trecutului
Stefan BALICI, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania
16:15 – 17:15 | Panel 1 – Evaluarea vulnerabilitatii seismice si responsabilitatea arhitectilor
- Misiunea publica a specialistilor in constructii: de la orase si cladiri, la oameni – Invitat: Matei SUMBASACU, fondator Re:Rise
- Abordarea riscului seismic in planurile de gestionare a hazardelor. Centre istorice urbane – Invitat: Lucia LECA, Institutul National al Patrimoniului
- Responsabilitate individuala si colectiva in reducerea vulnerabilitatii – Invitat: Mihai SERCAIANU, MKBT: Make Better
- Q&A – Intrebari din chat
17:15 – 18:15 | Panel 2 – Solutii de consolidare si masuri de preventie
- Solutii de consolidare pe baza de NHL – Invitat: Ioana ILIE, Hasit Romania
- Casa Ienachita – Invitat: Eliza YOKINA
- Interventie Razvan MUNTEANU, alaturi de echipa AMCCRS
- Q&A – Intrebari din chat
18:15 – 18:45 | Viitorul fondului construit si concluzii
Q&A cu toti invitatii, moderat de Amalia ENACHE, OAR
- Strategii pentru reducerea riscului seismic la nivel de oras
- Politici publice si initiative legislative in domeniul consolidarilor
- Educatia arhitectilor si informarea publicului despre siguranta constructiilor
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 223 – aprilie 2025, pag. 58-59
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns