AEDIFICIA CARPATI: Finalizat si predat beneficiarului, Cazinoul din Constanta se pregateste sa-si primeasca oaspetii

O noua fila s-a adaugat, in luna martie, impresionantului portofoliu construit cu migala de Aedificia Carpati: Cazinoul din Constanta – bijuteria alba de pe faleza Marii Negre – a fost predat oficial beneficiarului, Primaria Constanta. Dupa un laborios si plin de provocari proces de consolidare, restaurare si modernizare, cladirea (clasata ca monument importanta nationala – clasa A) revine in administrarea orasului, si se pregateste sa-si redeschida portile pentru publicul larg.

„A fost convocata comisia pentru inchiderea receptiei la terminarea lucrarilor la Casinoul din Constanta in data de 20 martie 2025; asta inseamna ca, in cateva zile, predam beneficiarului aceasta cladire restaurata, bijuteria arhitecturala a Romaniei, de la malul marii” – anunta la mijlocul lui martie ministrul dezvoltarii, CSEKE Attila.

Iar pe 26 martie a avut loc ceremonia oficiala de predare a cladirii de la Compania Nationala de Investitii catre primarie, in prezenta echipei de proiect si a autoritatilor locale si centrale: premierul Romaniei, Marcel CIOLACU, ministrul Dezvoltarii, CSEKE Attila, primarul Constantei, Vergil CHITAC, presedintele Consiliului Judetean Constanta, Florin MITROI, viceprimarii Ionut RUSU si Costin RASAUTEANU, prefectul Adrian PICOIU etc.

Parasita si lasata prada degradarii din 2014, cladirea-simbol a Constantei a trecut printr-un amplu proces de restaurare-reabilitare, desfasurat pe parcursul a cinci ani, care a presupus interventii complexe de la structura de rezistenta pana la elementele arhitecturale si artistice. Consolidarea fundatiei, refacerea integrala a fatadelor si decoratiunilor, restaurarea vitraliilor, a mozaicurilor, a componentelor metalice, sunt doar cateva dintre lucrarile care au redat Cazinoului stralucirea de odinioara. Lucrarile au readus la viata detaliile arhitecturale spectaculoase si vitraliile care odinioara luminau serile de gala. Ce trebuie insa subliniat, iar si iar, este ca, odata cu recuperarea acestui monument unic in patrimoniul sau arhitectural, Romania si-a recuperat si un crampei din propria identitate. Deoarece „Cazinoul din Constanta este mult mai mult decat o cladire, este un simbol al istoriei si culturii noastre”, dupa cum a tinut sa aminteasca premierul Marcel CIOLACU.

Ministrul Dezvoltarii, CSEKE Attila, a oferit detalii despre proiect, „un model de colaborare intre factorii de decizie si un etalon pentru constructorii care restaureaza monumente istorice”. La capatul unui drum lung si parcurs cu multa rabdare, „Cazinoul din Constanta evidentiaza, azi, atat maiestria constructorilor din trecut, cat si eforturile actuale de a pastra autenticitatea acestuia”. Lucrarile de restaurare au costat peste 187 de milioane de lei, finantarea fiind asigurata de Ministerul Dezvoltarii, prin CNI. Primaria Constanta a realizat, la randul ei, lucrari de 15 milioane lei. In cadrul acestui amplu proiect s-au restaurat 1.230 de ornamente, peste 1.500 de metri patrati de marmura, picturi pe o suprafata totala de peste 2.222 de metri patrati, si vitralii pe o suprafata de 154 metri patrati. Au fost demolate structuri metalice cu o greutate totala de peste 25 de mii de kilograme. Structura cladirii a fost intarita, si au fost folosite armaturi montate in fundatii de aproape 60 de mii de kilograme. „Astfel Cazinoul va mai rezista inca cel putin un secol pe malul marii!”, afirma CSEKE Attila.

La randul sau, din partea beneficiarului lucrarii, primarul Constantei, Vergil CHITAC, a declarat ca momentul este unul istoric in Constanta si pentru constanteni, deoarece „Cazinoul straluceste din nou. Simbolul orasului nostru isi dezvaluie fata pe care, pana acum, doar ne-am imaginat-o. Realitatea depaseste imaginatia. Este spectaculos, o adevarata bijuterie arhitecturala. Vorbim de cea mai frumoasa cladire publica din Romania, construita in stil Art Nouveau.” Cat despre destinatia cadirii, va fi vorba despre spatii muzeale, evenimente culturale de calitate, congrese, simpozioane, Cazinoul urmand sa fie „un spatiu care va trai prin cultura.”

Intr-un scenariu optimist, Cazinoul ar putea fi deschis publicului pe 21 mai 2025, ziua Sfintilor Imparati Constantin si Elena – patronii spirituali ai orasului.

___________

„Casinoul Comunal, poate cea mai frumoasa poveste Art Nouveau a Romaniei, e gata sa isi primeasca din nou oaspetii.

Restaurarea lui nu a fost doar munca, ci un act de iubire. Sute de oameni au lucrat impreuna: veterani ai constructiilor, artisti ai migalei, arhitecti care nu si-au uitat visurile din facultate, pictori, sculptori si restauratori care au inteles ca frumusetea sta in detalii.

Si uite asa, caramida cu caramida, foaie de aur cu foaie de aur, candelabru cu candelabru, am readus la viata mandria unui oras, bucuria unei comunitati, fala unei natiuni.

Am salvat tot ce era vechi, bun si valoros. Am pastrat intacta mostenirea lui Saligny, ascunsa frumos la subsol si am scos la lumina atmosfera eleganta din povestile bunicilor, cu serile lor mondene de altadata.

Da, restaurarea a fost mai mult decat un proiect! A fost examenul nostru afectiv, iar nota e chiar in ochii vostri cand il priviti.

Artizanii lemnului, pictorii si restauratorii, arhitectii si inginerii au redat Constantei ceva ce parea pierdut pentru totdeauna: sufletul unui loc.”

Aedificia Carpati

___________

Inainte de a fi o poveste despre caramizi, metal si sticla, despre proiectare si executie, Cazinoul din Constanta ‒ Casinoul Comunal recuperat ‒ ramane o poveste despre oameni. Daca astazi cu totii ii remarcam stralucirea, este pentru ca, in anul 2020, soarta fascinantului monument in stil Art Nouveau si perla a litoralului romanesc a fost decisa de un om care nu s-a sfiit sa afirme ca „Il putem salva si o vom face! Va straluci”.

Numele acelui om nu mai are nevoie de completari, oricine din sectorul constructiilor il cunoaste foarte bine. Ramane de spus doar atat: Multumim, domnule Petre BADEA! Pentru Cazinoul din Constanta, recuperat, pentru – mai in urma – Cazinoul din Sinaia si Palatul Foisor, Asezamintele brancovenesti biserica Domnita Balasa, Palatul si Memorialul Cotroceni, Ateneul Roman, Palatul Patriarhiei, Palatul Parlamentului, cladirea Bancii Nationale si cea a Guvernului Romaniei, Muzeul National de Arta (Palatul Regal) si Muzeul Colectiilor de Arta, Fundatiunea Universitara Carol I, Hanul Gabroveni, Muzeul Cesianu si Muzeul Theodor Aman, Manastirea Antim, Teatrul National din Bucuresti si nenumarate alte proiecte care au capatat contur gratie profesionalismului, tenacitatii, daruirii care va caracterizeaza.

Multumim!

La multi ani cu satisfactiile pe deplin meritate!

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 223 – aprilie 2025, pag. 14-15