CAP. 3. TIPURI DE PLATELAJE DIN BETON IN CONLUCRARE CU GRINZILE CAII. INFLUENTA CONLUCRARII PLATELAJULUI DIN BETON ASUPRA STRUCTURILOR CU ARCE SI GRINZI DE RIGIDIZARE
(continuare din numarul 220, decembrie 2024)
Prima lucrare de pod cunoscuta avand platelajul din beton armat in conlucrare cu tablierul metalic de tip Langer este pasajul rutier Dortmund ‒ Mengede din Germania, realizat intre anii 1977 si 1978.
Pasajul este prevazut cu doua grinzi Langer avand deschiderea de 69,00 m (fig. 3.10) si cu platelaj din beton armat precomprimat, care conlucreaza atat cu lonjeronii si cu antretoazele caii, cat si cu grinzile de rigidizare ale structurii Langer (fig. 3.11).
Placa platelajului din beton de marca 450 are grosimea de 24 cm si reazema fara vute pe grinzile caii. In zona de capat, placa se ingroasa de la 24 cm la 48 cm pentru realizarea zonelor de ancorare si pentru amenajarea rosturilor de racordare a caii (fig. 3.10 si 3.11).
Fig. 3.10: Pasajul Dortmund ‒ Mengede. a) elevatie; b) sectiune longitudinala prin mijlocul caii
Conlucrarea dintre placa si grinzile metalice se realizeaza prin dibluri flexibile tip Peco de 7/8″. In campurile de capat ale tablierului sunt prevazute suplimentar o serie de ancore din otel-beton Ø 28 mm asezate inclinat pe talpile superioare latite ale grinzilor de rigidizare, in zona dintre nasterea arcului si prima antretoaza (fig. 3.12).
In zonele de capat ale placii a fost necesara si o precomprimare transversala suplimentara pentru preluarea fortelor de intindere de despicare, care apare din impingerea arcelor si din precomprimarea longitudinala.
Preluarea eforturilor de intindere din placa de beton, ce apar in anumite pozitii ale incarcarii utile pe pod (de exemplu, tablier incarcat pe jumatate din lungimea sa), se realizeaza prin precomprimarea longitudinala a platelajului.
Fig. 3.11: Tablier Langer cu conlucrare totala (Pasajul Dortmund ‒ Mengede), sectiune transversala: a) mijlocul tablierului; b) capatul tablierului
La tablierul pasajului Dortmund ‒ Mengede, precomprimarea in sens longitudinal si transversal s-a realizat cu cabluri de precomprimare Suspa (St 150/170). Precomprimarea longitudinala a platelajului are si rolul de a compensa impingerea arcelor. Panourile de capat ale platelajului au fost puternic armate cu o retea de armaturi nepretensionate (fig. 3.12) pentru preluarea eforturilor de intindere inclinate.
Drept cofraj pentru placa de beton, la aceasta lucrare s-a folosit cofrajul pierdut din table trapezoidale zincate (T80/183) rezemate pe talpile superioare ale grinzilor caii (fig. 3.13).
Fig. 3.12: Ancore suplimentare pe grinda de rigidizare
Fig. 3.13: Cofraj trapezoidal pierdut. a) vedere in sens transversal; b) vedere in sens longitudinal
Modul de rezemare a cofrajelor pierdute trapezoidale pe talpile grinzilor caii este aratat in fig. 3.14.
Pe antretoaze, tablele s-au sudat la colturi, astfel incat cantul superior al tablelor trapezoidale se termina obligatoriu la cantul superior al talpii superioare, in timp ce tablele trapezoidale reazema total pe lonjeroni si sunt sudate numai in cateva locuri. Pentru etansarea cat mai buna a cofrajului la imbinarile tablelor si in punctele de rezemare, s-au folosit Tesamoll si fasii de umplutura din guma expandata. Renurile tablelor trapezoidale s-au umplut anticipat cu beton spongios. In acest fel s-a obtinut o anumita consolidare a tablelor trapezoidale precum si o suprafata plana pe care s-a putut circula cu usurinta si pe care s-au montat armaturile platelajului.
Fig. 3.14: Rezemarea tablelor trapezoidale
O alta lucrare realizata in Germania avand conlucrare totala a platelajului din beton armat cu tablierul metalic de tip Langer este podul rutier peste Dunare intre Deggendorf si Fischerdorf, cu arcul pe mijlocul caii si cu deschiderea de 102,50 m (fig. 3.15).
Fig. 3.15: Podul Deggendorf ‒ Fischerdorf. Elevatie si sectiune orizontala
Acest pod a fost executat intre anii 1988 si 1991 si se afla pe traseul de autostrada A 92.
In sectiune transversala, podul este prevazut cu doua casete inchise cu pereti inclinati, pentru cele doua cai de autostrada, la care placile din beton armat constituie si talpile superioare ale grinzilor de rigidizare casetate (fig. 3.16).
Fig. 3.16: Podul Deggendorf ‒ Fischerdorf. Sectiune transversala
Placa din beton de marca Bc 45 este realizata cu vute si are o grosime de 30 cm la mijlocul caii si de 47 cm deasupra inimilor casetelor. Calea partii carosabile pe pod are 8,50 m latime pe fiecare sens.
Conlucrarea dintre placa de beton si grinzile de rigidizare trapezoidale se realizeaza prin conectori sub forma de dibluri sudate pe talpile superioare ale inimilor inclinate (fig. 3.16a). Realizarea platelajului din beton armat la acest pod este benefica pentru structura cu un singur arc pe mijlocul caii, deoarece contribuie la sporirea rigiditatii la torsiune, foarte necesara in cazul acestei solutii.
Fig. 3.16a: Platelaj din beton cu conlucrare (Podul Deggendorf ‒ Fischerdorf)
Poduri remarcabile cu structuri Langer mixte cu conlucrare s-au realizat si in tara noastra pentru traversarile rutiere de la Medgidia, Poarta Alba si Ovidiu peste canalele navigabile Dunare ‒ Marea Neagra si Poarta Alba ‒ Midia Navodari; acestea au fost descrise amanuntit in subcapitolul 1.3. (CONCLUZII PRIVIND ANALIZA CRITICA A STRUCTURILOR CU ARCE SI GRINZI DE RIGIDUZARE TIP LANGER SAU NIELSEN) al capitolului 1. (a se vedea Revista Constructiilor nr. 205 – august 2023)
Placa din beton de marca superioara B 450 sau B 500 este prevazuta cu vute pe reazeme si cu grosime constanta de 20 cm in campurile dintre reazeme (lonjeroni si antretoaze) (fig. 3.17).
Fig. 3.17: Sectiune transversala tabliere Langer. a) Podul Medgidia; b) Podurile Poarta Alba si Ovidiu
Conlucrarea dintre platelajul din beton si grinzile metalice ale caii se realizeaza prin intermediul diblurilor metalice sudate pe fetele superioare ale grinzilor de rigidizare, antretoazelor si lonjeronilor (fig. 3.18).
Fig. 3.18: Sectiune transversala platelaj pod Medgidia
Diblurile sunt alcatuite din dornuri de otel rotund cu diametrul de 20 mm (OL 37 sau OB 37) avand lungimi de 100 mm si 200 mm (dupa necesitati) si sunt prevazute cu cap ingrosat si cu frete din otel-beton Ø 6 mm (OB 37), care se sudeaza prin puncte pentru fixare (fig. 3.19).
Fig. 3.19: Conectori de conlucrare
Conectorii au fost sudati automat cu ajutorul unor dispozitive de sudat bolturi. Pentru preluarea eforturilor locale produse din impingerile arcelor pe de o parte si din fortele de precomprimare pe de alta parte, in zonele de la nasterile arcelor s-au prevazut in plus fata de conectorii din dibluri si o serie de ancore din otel-beton Ø 20 mm (PC 52) asezate inclinat si sudate de talpa superioara latita a grinzilor de rigidizare (fig. 3.20).
Fig. 3.20: Ancore suplimentare in zonele de capat ale grinzilor de rigidizare
Autor:
prof. as. dr. ing. Victor POPA ‒ Membru titular ASTR
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 226 – iulie 2025, pag. 58-60
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns