FPSC: Perspective pentru piata constructiilor

In ultimii doi ani, eliminarea facilitatilor fiscale, costurile ridicate ale materialelor de constructii si ale fortei de munca, criza energetica dar si multiplele sincope in derularea investitiilor publice (mai ales prioritizarile si amanarea la plata) au fost principalii factori care au pus in dificultate piata constructiilor. Expansiunea acesteia si contributia sa la cresterea economica au incetinit, fiind sub posibilitatile acestui sector.

In acest context este de reamintit ca inca din 2023 sectorul a fost afectat de primele masuri restrictive: reducerea plafonului salarial pentru acordarea facilitatilor cu impact in penuria de specialisti precum si reducerea beneficiarilor prin majorarea cotei cifrei de afaceri pentru ca o societate sa beneficieze de facilitati. A urmat, in partea a doua a anului 2024, actiunea de prioritizare a proiectelor de investitii publice si de amanare a platilor lucrarilor de constructii, indeosebi din Programul „Anghel Saligny”.

Toate acestea au facut ca anul 2024 sa reprezinte primul an de declin pentru piata constructiilor.

1. Piata constructiilor in anul 2024

In conditiile intarzierilor in absorbtia fondurilor europene dar si incertitudinilor politice, activitatea de constructii a incetinit. Totusi, piata constructiilor, dar mai ales cea imobiliara, s-a dezvoltat, indeosebi pe componenta valorica. Cresterea puterii de cumparare a permis mentinerea unor preturi ridicate, care au generat o profitabilitate suficienta pentru asigurarea fortei de munca si pentru o competitivitate buna. Pe ansamblul sectorului, preturile au crescut cu 11,1% (deflatorul produsului intern brut).

In anul 2024, volumul lucrarilor de constructii a scazut, fata de anul 2023, cu 5,9%, din cauza reducerilor din sectorul imobiliar dar si a cresterii moderate a constructiilor ingineresti. Daca ne referim la produsul intern brut din sector, scaderea a fost de doar 2,6%.

Tot in 2024 s-a inregistrat o contributie negativa a constructiilor la cresterea produsului intern brut de 0,2 puncte procentuale, a doua dupa agricultura, ca amplitudine.

Ca urmare, ponderea constructiilor in PIB a fost de 7,5%, provenita dintr-o valoare adaugata bruta creata in aceasta ramura de 131,9 mld. lei, raportata la un produs intern brut de 1.766,1 mld. lei. In anul 2023, aceasta pondere a fost de 7,6%, comparativ cu 6,8% in 2022 si 6,4% in 2021.

Socurile din anul 2024 nu au afectat increderea constructorilor ca cererea de lucrari nu se va reduce semnificativ.

Ca argument, subliniem ca efectivul de salariati din constructii s-a mentinut la 455-450 mii persoane, pentru ca in iunie 2025 sa se atinga recordul istoric de 460 mii angajati.

Pentru o opinie cu privire la perspectivele pietei constructiilor, in conditiile in care la eliminarea facilitatilor se adauga masurile fiscale din Legea privind unele masuri fiscal-bugetare nr. 141/25 iulie 2025, consideram ca este foarte important sa subliniem ca programul de sprijin referitor la aceste facilitati, oferit constructorilor, a condus la configurarea unui sector competitiv si performant, capabil sa faca fata socurilor.

In conditiile acestor evolutii sectoriale, piata constructiilor, masurata prin valoarea lucrarilor de constructii in antrepriza, care in anul 2023 a ajuns la 217,3 mld. lei (preturi curente), a depasit 230 miliarde lei (estimare pe baza indicilor valorici de la produsul intern brut) in anul 2024.

2. Societatile de constructii – tot mai reziliente la socuri

Restructurarea institutionala (mai ales in perioada crizei sanitare), modernizarea tehnologica dar mai ales asigurarea de facilitati fiscale si a unui salariu minim peste cel din economie au imbunatatit semnificativ rezilienta constructorilor romani. Asa cum se arata anterior, cu toate crizele si politicile restrictive, piata constructiilor s-a dezvoltat constant, fie ca volum, fie ca valoare si efectivele de personal ‒ desi asigurate prin eforturi si cheltuieli suplimentare, acestea au fost satisfacatoare pentru acoperirea cererii.

Datele publicate de INS ne ofera posibilitatea sa argumentam rezilienta intreprinderilor de constructii. In anul 2022, fata de anul 2018 (din 2023 facilitatile fiscale au fost diminuate), rata de supravietuire a intreprinderilor din constructii era aproape dubla si cu peste 2 puncte procentuale peste media din economie. Corespunzator, rata de desfiintare s-a redus semnificativ.

Demografia intreprinderilor de constructii in Romania

 ‒ % ‒

Sursa: INS, Demografia intreprinderilor din Romania in perioada 2018-2022, editia din anul 2024

Nota: Rata de creare reprezinta numarul de intreprinderi nou create raportat la numarul total de intreprinderi active; rata de supravietuire (la primii 4 ani de la infiintare) reprezinta numarul de intreprinderi nou create in urma cu unul, doi sau trei ani, care au supravietuit in anul de referinta, raportat la numarul de intreprinderi active; rata de desfiintare reprezinta raportul dintre numarul intreprinderilor desfiintate si numarul intreprinderilor active.

Atragem atentia asupra ratei de supravietuire, care aproape s-a dublat pentru sector pe perioada de aplicare integrala a facilitatilor fiscale.

3. Perspective pentru piata constructiilor

Perspectivele par ingrijoratoare daca se iau in considerare politicile adverse, aplicate chiar de la inceputul anului (eliminarea facilitatilor fiscale) sau pe parcursul anului.

In sinteza, putem aprecia ca pana la sfarsitul anului 2025 cresterea TVA la locuinte si reducerea investitiilor publice vor avea un impact negativ indeosebi in ultimul trimestru. Avand insa in vedere rezilienta societatilor de constructii, argumentata anterior, piata va rezista, existand chiar probabilitatea unui usor avans. Aceasta pentru ca cererea de locuinte este ridicata.

• Fondul de locuinte este invechit si insuficient, situand Romania pe unul dintre ultimele locuri din UE.
• Rezultatele din primele 7 luni ale lui 2025 par a fi in discordanta cu socurile din economie, daca nu se tine cont de factorii care sprijina piata constructiilor.
• In primele 7 luni, volumul lucrarilor de constructii s-a majorat cu 12,2%, crestere bazata pe evolutia pozitiva a tuturor componentelor, dar mai ales a constructiilor ingineresti (din surse publice).

Evolutia lunara a volumului lucrarilor de constructii

‒ % fata de aceeasi luna din 2024 ‒

Sursa: INS, comunicate de presa lunare privind constructiile

Urmare a evolutiei lucrarilor de constructii, evidentiata mai sus, constructiile au devenit sectorul determinant pentru realizarea unei cresteri economice in primul semestru. Constructiile au inregistrat cea mai pronuntata crestere a valorii adaugate brute dintre toate sectoarele, respectiv 5,6%. Fara aceasta dinamica nu s-ar fi obtinut cresterea PIB de 0,3%. In acest fel, constructiile au avut o contributie pozitiva la cresterea PIB, de 0,3 puncte procentuale.

Avand in vedere obiectivul analizei, de ilustrare a perspectivelor pietei constructiilor, este de relevat ca, in preturi curente, PIB-ul din sector s-a majorat cu 13,9%, evolutie care, indirect, inseamna o expansiune asemanatoare a pietei constructiilor si, din aceste considerente, anul 2025 va continua evolutia din anii anteriori, respectiv expansiunea pietei constructiilor.

Cand ne raportam la produsul intern brut, ne raportam la intreaga piata a constructiilor. Dupa cum se cunoaste, sectorul se caracterizeaza prin doua componente relativ distincte de piata: piata formala a constructiilor (masurata prin lucrarile in antrepriza ‒ lucrari fiscalizate) si piata informala si a lucrarilor in regie proprie ‒ o piata dificil de cuantificat.

A doua componenta reprezinta peste 35% din piata totala de constructii. Partajarea intre economia formala si constructiile in regie proprie este dificila. Ca exemplu, conform datelor INS despre intreaga piata a constructiilor, in anul 2023 (ultimul pentru care exista date publicate pe baza bilanturilor si a conturilor nationale) piata totala a atins valoarea de 342,2 miliarde lei, din care piata formala a constructiilor a fost de 217,3 mld. lei, adica 63,5% din intreaga piata. Avand in vedere ca estimarile pentru anul 2024 conduc catre o piata totala a constructiilor in jur de 375 mld lei, cu mare certitudine in acest an se va depasi pragul de 400 mld lei.

Analiza pe componente releva in fapt principalul impact negativ al masurilor restrictive din acest an: piata informala si a constructiilor in regie proprie se va extinde in detrimentul pietei formale de constructii. Daca in ultimii doi ani aceasta evolutie a fost foarte redusa, in 2025 si 2026 translatarea catre constructiile in regie proprie sau catre lucrari nefiscalizate va fi foarte accentuata.

In concluzie, credem ca sectorul va ramane in continuare pe crestere, cel putin pana la sfarsitul anului, dar 2026 va fi fara indoiala un an special. Daca statul isi va respecta obligatiile contractuale si mai ales de plata, cel putin pana la 1 septembrie sectorul va ramane pe crestere, dar este greu de prevazut o imagine optimista dupa aceasta data, cand componenta PNRR – foarte consistenta, de altfel – va disparea din programele investitionale.

Daca statul va inregistra in continuare sincope la plata facturilor, suprapuse cu reducerea listelor de investitii, atunci prabusirea sectorului este iminenta.

www. federatiaconstructorilor.ro

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 229 – octombrie 2025, pag. 20-21