In general, obiectele si suprafetele ruginite dau senzatia de lucruri vechi si subrede oferind o imagine dezagreabila oricarui privitor. In constructii insa, rugina are (atunci cand nu se trateaza si nu se inlatura) consecinte grave asupra rezistentei cladirilor. Este si motivul pentru care acest aspect nu trebuie neglijat, chiar daca unele componente din metal sunt acoperite in ansamblul constructiilor.
Ce este, cum apare si cum actioneaza rugina?
Cea mai obisnuita forma de coroziune este rugina, o substanta brun-roscata, poroasa, sfaramicioasa, care se formeaza prin oxidarea minereurilor de fier.
Coroziunea ataca suprafetele metalice care intra in reactii chimice cu substante din atmosfera.
In cazul fierului si al otelului, fierul reactioneaza cu oxigenul si apa formandu-se oxidul de fier hidratat care slabeste puternic structurile. In realitate, gradul de corodare este mai mic decat ceea ce observa ochiul liber, datorita volumului oxidului de fier mai mare decat volumul de fier distrus.
Majoritatea celorlalte metale sunt, de asemenea, afectate de coroziune. De pilda, potasiul si sodiul (care necesita pastrarea in ulei pentru a preveni distrugerea lor de catre umiditatea atmosferica), cuprul (care formeaza un invelis verde deschis de sulfat de cupru), aluminiul si argintul.
Peliculele de oxizi care apar ca urmare a actiunii oxigenului asupra metalelor au grosimi ce variaza in functie de temperatura si timpul de incalzire, prezentand astfel, in unele cazuri, proprietati de protectie (tabelul 1).
Rugina se poate clasifica in functie de culoarea sa in 3 tipuri:
• rugina alba, care se observa foarte rar deoarece trece rapid in rugina bruna, prin oxidare;
• rugina bruna, uzuala;
• rugina neagra (magnetita), care prezinta proprietati magnetice si proprietati de protectie a metalului, fiind considerata forma cea mai stabila a oxidului de fier.
Pagubele provocate de coroziune constau in pierderi de metale, aproximativ 20% din productia anuala de fier fiind utilizata pentru inlocuirea pieselor din fier si otel distruse de rugina si costuri – cheltuieli cu montarea/inlocuirea pieselor si protejarea anticorosiva.
Pentru evitarea problemelor ce apar din cauza coroziunii metalelor, solutiile sunt materialele alternative (alama si aliajele speciale) sau, mai ieftin, protejarea materialului de baza cu un invelis rezistent la coroziune.
In categoria solutiilor de protejare a materialului de baza, va prezentam Stabilizatorul de rugina SR9, o solutie apoasa puternic acida, care realizeaza stoparea procesului de ruginire, fixarea ruginii si inchiderea ei intr-o masa polimera aderenta la metal.
Produsul are efect preventiv contra coroziunii subpeliculare si se poate aplica atat pe otel ruginit, care nu poate fi curatat prin sablare sau periere, cat si pe otel neruginit.
Solutia are culoarea brun transparent si se aplica prin pensulare sau imersie, insistandu-se asupra zonelor ruginite, pe suprafata curatata in prealabil de grasimi, rugina neaderenta, vopsea veche si alte impuritati.
Din cauza proprietatilor puternic acide este interzisa aplicarea produsului prin pulverizare.
Avantajele utilizarii Stabilizatorului de rugina SR9 constau in:
• stoparea ruginii;
• efect in zone unde rugina nu a putut fi curatata prin metode mecanice;
• efort minim de aplicare.
SR9 permite aplicarea ulterioara a oricarui sistem de vopsire pe suprafata metalica in vederea protejarii anticorosive, cu mentiunea ca aceasta aplicare este neaparat necesara si trebuie efectuata in termen de maximum 7 zile de la utilizarea stabilizatorului.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 23 – ianuarie-februarie 2007
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns