VEGO Holdings: Perceptie vs. Realitate in jurnalismul urbanistic: cand un „hub acvatic” nu este un parc de distractii

Introducere: puterea cuvintelor si pericolul etichetelor simpliste

In era vitezei informationale, in care atentia publica este o resursa finita si disputata, cuvintele capata o greutate imensa, aproape seismica. O singura eticheta, un termen simplist sau o asociere rapida pot modela perceptia publica si pot genera valuri de emotie, adesea inainte ca realitatea completa si nuantata sa fie inteleasa. Jurnalismul, in rolul sau esential de a informa si de a actiona ca un caine de paza al democratiei, poarta o responsabilitate uriasa: aceea de a naviga dincolo de aparente, de a investiga sursele si de a prezenta faptele intr-un context echilibrat si onest. Atunci cand acest proces esential este scurtcircuitat – fie din lipsa de timp, fie din cauza presiunii de a genera titluri senzationale – riscam sa transformam proiecte valoroase in controverse nefondate si sa alimentam o neincredere generalizata care erodeaza tesutul social.

Dezvoltarea urbana este, prin natura sa, un domeniu complex si adesea conflictual. Ea se afla la intersectia dintre interese publice si private, viziuni pe termen lung si nevoi imediate, protectia mediului si necesitatea de modernizare. Intr-un astfel de peisaj, dialogul informat si transparent nu este un lux, ci o necesitate absoluta. Un exemplu recent din Bucuresti ilustreaza perfect acest pericol si subliniaza importanta vitala a comunicarii directe dintre presa, comunitate si expertii tehnici care stau in spatele proiectelor ce ne modeleaza orasele.

Studiu de caz: cand un „hub acvatic” devine sursa de conflict

Pe 28 octombrie 2025, un articol de presa semnala un protest legitim si bine intentionat al Grupului de Initiativa Civica IOR – Titan impotriva unui proiect de modernizare a Parcului IOR, initiat de Primaria Sectorului 3. In centrul nemultumirii se afla, printre altele, propunerea de a construi un „Hub Acvatic”. Instantaneu, acest termen a evocat in imaginarul colectiv imagini ale unui parc de distractii zgomotos, cu tobogane colorate, aglomeratie si constructii masive. Au aparut imediat acuzatii de „betonare”, „interventii agresive” si distrugere a spatiului verde – temeri perfect legitime pentru orice cetatean preocupat de calitatea mediului urban si de integritatea unuia dintre cele mai iubite parcuri ale Capitalei.

Naratiunea conflictuala a fost rapid conturata si amplificata. Articolul mentiona, de asemenea, ca firma de proiectare, Vego Concept Engineering, ar fi una „controversata”, adaugand un strat de suspiciune asupra intentiilor din spatele proiectului. Astfel, s-a cristalizat o poveste simpla si puternica: o administratie care betoneaza parcul, un proiectant cu o reputatie indoielnica si un proiect nepotrivit care ameninta o oaza pretioasa de natura. Aceasta naratiune, desi simplista, este extrem de eficienta in a mobiliza opinia publica, insa, din pacate, s-a dovedit a fi fundamental deconectata de realitatea proiectului.

Perceptie vs. Realitate: deconstructia unei neintelegeri fundamentale

Ce se intampla insa cand ne indepartam de eticheta alarmista si privim direct la conceptul tehnic si viziunea arhitecturala a proiectului? Imaginile si schitele conceptuale ale asa-numitului „Hub Acvatic”, precum cea furnizata in acest context, dezvaluie o realitate complet diferita, care contrazice fundamental perceptia negativa creata.

Proiectul nu propune un „parc acvatic” in sensul comercial de parc de distractii. Dimpotriva, propune o interfata ecologica si educationala cu lacul, un concept menit sa vindece si sa regenereze. Elementul central, vizibil in imaginea atasata, este un ponton circular minimalist, o promenada eleganta din lemn, care pluteste discret deasupra apei si invita la contemplarea naturii, nu la consum de divertisment comercial. In centrul acestui ponton, departe de a fi o constructie de beton, se afla o gradina acvatica filtranta, plantata cu specii native, menita sa contribuie activ la purificarea apei lacului si la cresterea biodiversitatii locale.

Astfel, ceea ce a fost etichetat drept „parc de distractii” este, in realitate, un micro-habitat pentru fauna si un exemplu vizibil de solutie bazata pe natura (Nature-Based Solution ‒ NBS). Este un ecosistem functional, gandit sa vindece lacul, sa ofere un refugiu pentru pasari si insecte acvatice si sa educe publicul, in special copiii, despre importanta zonelor umede. Abordarea nu este despre artificializarea naturii, ci despre protejarea si regenerarea ei, materializand viziunea unui „Oras-Ecosistem” in care infrastructura urbana nu distruge, ci devine un element activ, regenerativ. Simpla atractie se transforma astfel intr-un instrument ecologic si educational, raspunzand direct dorintelor comunitatii, exprimate in consultari publice, pentru un parc mai natural si mai curat.

Rolul proiectantului: o sursa deschisa si esentiala de informatii

Acest exemplu demonstreaza o problema sistemica in modul in care este comunicata dezvoltarea urbana. Intre intentia tehnica a unui proiect si perceptia sa publica se poate casca o prapastie, adesea umpluta de interpretari eronate, speculatii si informatii incomplete. Cine este cel mai in masura sa umple acest gol cu informatii corecte, complete si nuantate? Raspunsul este evident: proiectantul.

Arhitectii si inginerii de la Vego Concept Engineering nu sunt doar tehnicieni; ei sunt creatorii viziunii din spatele unui proiect. Ei detin nu doar planurile, ci si rationamentul, principiile si obiectivele care au stat la baza fiecarei decizii. A reduce un proiect complex, rezultatul a mii de ore de munca, analiza si dialog, la o denumire sumara, fara a consulta sursa primara, este o invitatie la dezinformare. Un dialog de cinci minute cu proiectantul ar fi putut clarifica de la bun inceput ca „Hub Acvatic” inseamna ecologie, educatie si regenerare, nu beton, zgomot si tobogane.

Metodologia VEGO: rigoare, transparenta si aliniere europeana

Eticheta de „controversat” este usor de aplicat, dar greu de sustinut in fata unei analize riguroase a metodologiei de lucru. Companii precum Vego Concept Engineering, parte a grupului VEGO Holdings, opereaza intr-un cadru de transparenta si rigoare, utilizand instrumente avansate pentru a asigura calitatea si conformitatea proiectelor.

Un exemplu elocvent este utilizarea unor cadre de evaluare complexe pentru a verifica alinierea proiectelor la standarde si politici europene. Proiectul de modernizare a Parcului IOR, de exemplu, a fost conceput pentru a se alinia direct la principiile Noului Bauhaus European (NEB) – o initiativa a Comisiei Europene care promoveaza proiecte ce sunt simultan sustenabile, estetice si incluzive. Pentru a asigura si a demonstra aceasta aliniere, se folosesc instrumente precum Matricea de Evaluare NEB, un cadru algoritmic care transforma evaluarea subiectiva intr-un proces cuantificabil. Acesta analizeaza proiectul pe sase axe – trei valori (Frumos, Durabil, Comuniune) si trei principii de lucru (Participare, Implicare multi-nivel, Transdisciplinaritate) – si acorda un punctaj bazat pe nivelul de ambitie demonstrat.

Mai mult, o proiectare responsabila inseamna o proiectare participativa. Analiza raspunsurilor la chestionarul public privind Parcul IOR, la care au participat peste 1.300 de cetateni, arata ca propunerile din proiect – precum refacerea pistei de alergare, crearea de piste sigure pentru biciclete, modernizarea spatiilor verzi si mentinerea caracterului natural – nu sunt inventii ale proiectantului, ci raspunsuri directe la nevoile clare si pragmatice ale comunitatii. A proiecta participativ inseamna a asculta si a interpreta aceste nevoi, traducandu-le intr-o solutie tehnica coerenta si sustenabila.

O invitatie la dialog: angajamentul VEGO Holdings pentru transparenta

Intelegand aceasta nevoie critica de comunicare si transparenta, companii precum VEGO Holdings, din care face parte si Vego Concept Engineering, isi afirma deschiderea totala fata de presa si fata de publicul interesat. Consideram ca un jurnalism responsabil si o proiectare transparenta sunt pilonii unei dezvoltari urbane sanatoase si ai unei democratii functionale. Orice proiect major are un impact asupra comunitatii si este firesc sa genereze dezbateri, intrebari si chiar ingrijorari. Rolul nostru, ca experti, este sa oferim raspunsuri clare, documentate si oneste.

Lansam, asadar, o invitatie deschisa catre toti jurnalistii, formatorii de opinie si membrii grupurilor civice: inainte de a trage concluzii pe baza unor informatii fragmentare sau a unor etichete simpliste, contactati-ne. Suntem mai mult decat dispusi sa oferim explicatii detaliate, sa prezentam planuri, sa argumentam solutiile tehnice si sa raspundem oricaror nelamuriri. Usa birourilor noastre este, metaforic si fizic, deschisa.

Doar printr-un parteneriat onest si un dialog constructiv intre expertii tehnici, presa si comunitate putem asigura o informare corecta a publicului. Doar asa putem transforma dezbaterile despre dezvoltarea orasului din arene de conflict, bazate pe neintelegeri si suspiciune, in platforme colaborative, unde viziuni diverse contribuie la crearea unui viitor mai bun pentru noi toti.

VEGO HOLDINGS
office@vego.holdings
Telefon/ Fax: 0371.488.910/ 0372.871.942
www.vego.holdings

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 230 – noiembrie 2025, pag. 26-27