CONTEXT SI INTRODUCERE
In contextul planificarii bugetare pentru anul 2025, observam cu profunda ingrijorare intentia Guvernului de reducere semnificativa a alocarilor bugetare destinate investitiilor publice, in special in domeniile infrastructurii de transport, sanatate, educatie, proiecte de mediu, reabilitarea sistemelor de irigatii, reabilitarea barajelor si digurilor de protectie la inundatii, proiecte energetice si de dezvoltare locala. Aceasta decizie risca sa afecteze grav dezvoltarea economica a Romaniei, stabilitatea si competitivitatea sectorului constructiilor precum si accesul cetatenilor la servicii publice esentiale.
IMPACTUL ASUPRA SECTORULUI CONSTRUCTIILOR
- Activitatea in constructii a inregistrat in 2024 o scadere reala de cca 2,7 %, din cauza inflatiei, dobanzilor si costurilor in crestere;
- Tot in 2024, sectorul a scazut cu 4 % fata de 2023, reflectand primele semnale de temperare dupa un an record.
Evolutia pe T1 2025:
- In primul trimestru al lui 2025, volumul lucrarilor a crescut cu 13,8 % anual, alimentat de lucrari de reparatii capitale (+65 %);
- Constructiile ingineresti, care domina piata (cca 45 %), au avut un avans de cca 19 % in T1, dar sectorul rezidential a scazut cu 11,5 %.
Presiuni de cost:
- Preturile materialelor de constructii au revenit la nivelul record din 2022, dupa o relativa scadere in 2023;
- Rata de crestere a costurilor de construire s‑a situat intre 11,6 % si 12,1 % anual in perioada 2023–2024;
- Eliminarea facilitatilor fiscale pentru salariatii din constructii a generat deja presiuni substantiale pe costuri, afectand competitivitatea sectorului;
- Necesitatea prezervarii mecanismelor de actualizare dinamica a preturilor reale pe proiecte ramane o conditie sine qua non!
a. Blocajul lantului economic, insolvente si falimente iminente
Constructorii care activeaza in domeniul lucrarilor publice (drumuri, poduri, spitale, scoli, retele de apa-canal, reabilitarea sistemelor de irigatii, reabilitarea barajelor si digurilor de protectie la inundatii etc.) sunt profund afectati de intreruperea sau amanarea proiectelor finantate de stat. Aceasta situatie genereaza:
- blocarea contractelor in derulare;
- cresterea riscului de faliment in randul IMM-urilor din domeniul constructiilor;
- pierderea locurilor de munca intr-un sector care asigura venituri pentru peste 400.000 de angajati;
- afectarea in lant a industriilor conexe (producatori de materiale, transportatori, proiectanti etc.).
b. Instabilitate fiscala si lipsa de predictibilitate
Modificarea brusca a politicii de investitii publice transmite un semnal negativ intregii economii si afecteaza increderea investitorilor privati. Constructorii au realizat angajamente financiare in baza contractelor incheiate cu autoritatile publice, iar eventualele taieri bugetare genereaza incertitudine si pierderi financiare majore.
EFECTE DIRECTE ASUPRA BENEFICIARILOR FINALI – CETATENII ROMANIEI
a. Intarzierea proiectelor de interes public
Reducerea investitiilor genereaza:
- intarzieri in modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, precum si a infrastructurii critice;
- stagnarea construirii sau reabilitarii de spitale, scoli, gradinite, precum si a proiectelor de mediu, reabilitarea sistemelor de irigatii, reabilitarea barajelor si digurilor de protectie la inundatii;
- scaderea calitatii vietii cetatenilor Romaniei in comunitatile locale;
- accesul ingreunat al cetatenilor la servicii publice vitale.
b. Cresterea costurilor pe termen lung
Amanarea investitiilor duce la cresterea costurilor de executie in viitor, in contextul puseului inflationist prognozat de BNR si al cresterii preturilor la materiale si energie.
Romania risca sa piarda si fonduri europene prin neincheierea la timp a proiectelor finantate din PNRR sau Politica de Coeziune.
SOLICITARI SI PROPUNERI
In acest context marcat de incertitudini semnificative si potentiale erori strategice majore, ARACO solicita in mod imperativ Guvernului Romaniei urmatoarele masuri:
- Mentinerea investitiilor publice finantate din buget in 2025, pentru evitarea prabusirii contractelor in curs si a pierderilor economice in lant;
- Salvarea absorbtiei fondurilor europene, prin asigurarea continuarii proiectelor europene critice – inclusiv PNRR;
- Operationalizarea unui dialog structurat cu entitatile patronale relevante din sectorul de constructii, in special IMM-uri, pentru identificarea masurilor de adaptare pe termen scurt si mediu (inclusiv modificarea urgenta a HG nr. 1/2018, HG nr. 965/2023 si altele);
- Planificarea fiscala predictibila, inclusiv un calendar clar de investitii publice pentru 2025‒2026, pentru a restabili increderea actorilor economici;
- Evaluarea transparentei cheltuielilor de capital si a eficientei costurilor, conform recomandarilor OECD pentru consolidarea fiscala responsabila.
CONCLUZII
Reducerea investitiilor publice nu este doar o masura contabila, ci o decizie cu implicatii sociale si economice negative profunde.
Lipsa de investitii in infrastructura nationala reprezinta o eroare strategica majora si o frana in calea dezvoltarii durabile a Romaniei.
Facem un apel public catre Guvernul Romaniei sa isi asume un angajament ferm pentru mentinerea unui nivel sanatos al investitiilor publice si sa prioritizeze interesul public pe termen mediu si lung.
ARACO, organizatia patronala si profesionala din sectorul de constructii, fondata in 1990, este membra a UGIR (Uniunea Generala a Industriasilor din Romania) si a FIEC (Federatia Industriilor Europene a Constructiilor).
Autor:
ing. Laurentiu PLOSCEANU ‒ presedinte ARACO
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 227 – august 2025, pag. 30
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns