De ce risca companiile de constructii sa nu mai fie eligibile la licitatiile publice din 2026? ESG, constructii sustenabile si noile criterii in achizitiile publice din Romania (I)

 

Incepand cu anul 2026, sectorul constructiilor din Romania va experimenta o transformare structurala profunda in modul de evaluare a eligibilitatii si atribuirii contractelor publice, ca urmare directa a introducerii obligatorii a criteriilor ESG (Environmental, Social, Governance) in achizitiile publice. Implementarea directivelor europene CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive), standardelor ESRS (European Sustainability Reporting Standards), taxonomiei UE, precum si a legislatiei nationale prin OUG 47/2024 si criteriilor DNSH (Do No Significant Harm) din Planul National de Redresare si Rezilienta modifica radical paradigma evaluarii ofertantilor la licitatiile publice.

Cercetarea care sta la baza acestui articol analizeaza in profunzime riscurile de neeligibilitate pe care le intampina companiile de constructii care nu pot demonstra performanta sustenabila masurabila, noile criterii de evaluare si mecanismele de departajare a ofertelor, precum si strategiile necesare pentru evitarea greenwashing-ului – unul dintre principalele motive de excludere din procedurile de achizitie publica. Studiul ofera o perspectiva holistica asupra schimbarilor structurale ce vor reconfigura piata constructiilor publice din Romania, evidentiind necesitatea unei tranzitii urgente catre practici de construire durabile si transparente.

 

 

 

Sectorul constructiilor reprezinta unul dintre cei mai semnificativi contribuitori la impactul de mediu global, fiind responsabil pentru aproximativ 40% din consumul global de energie si 38% din emisiile de gaze cu efect de sera [Global Alliance for Buildings and Construction, 2023]. In Romania, industria constructiilor genereaza anual peste 30% din totalul deseurilor si consuma resurse naturale intr-un ritm nesustenabil. Aceasta realitate, coroborata cu angajamentele climatice ale Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor pana in 2030 (pachetul Fit for 55), impune o reconfigurare fundamentala a modului in care companiile de constructii isi desfasoara activitatea.

Din 2026, licitatiile publice pentru lucrari de constructii vor utiliza in mod sistematic si obligatoriu criterii ESG pentru a stabili atat eligibilitatea ofertantilor, cat si ierarhizarea ofertelor tehnico-financiare. Aceasta transformare nu este optionala si nici graduala – este o schimbare sistemica determinata de convergenta a patru tendinte legislative majore:

1. Directiva CSRD (2022/2464) – extinde dramatic obligatia de raportare non-financiara, incluzand companiile din constructii cu peste 250 de angajati sau cifra de afaceri mai mare de 40 milioane EUR, precum si companiile listate la bursa, indiferent de dimensiune;
2. Standardele ESRS (E1–E5, S1–S4, G1) – impun raportare structurata si verificabila privind emisiile de CO₂ (Scop 1, 2 si 3), economia circulara, utilizarea resurselor, siguranta si sanatatea muncii, respectarea drepturilor omului, anti-coruptia si etica in afaceri;
3. Regulamentul EU Taxonomy (852/2020) – stabileste criterii tehnice obligatorii si verificabile pentru activitatile economice considerate sustenabile din punct de vedere ambiental, cu aplicare directa in constructii si infrastructura finantate din fonduri europene si publice;
4. Legislatia nationala (OUG 47/2024 & OMF 1129/2022) – transpune si amplifica cerintele europene, impunand criterii verzi minime in toate achizitiile publice din domeniul constructiilor, cu mecanisme stricte de verificare si sanctionare.

In acest nou context normativ, companiile care nu adopta si nu implementeaza programe ESG reale, masurabile si transparente risca eliminarea automata din procedurile de achizitie publica, indiferent de capacitatea lor tehnica sau de competitivitatea preturilor oferite.

 

 

 

CADRUL LEGISLATIV EUROPEAN SI NATIONAL CARE DETERMINA CRITERIILE DE ELIGIBILITATE (2024–2026)

 

 

CSRD si ESRS – fundamentul obligatiilor ESG

 

Directiva (UE) 2022/2464 privind raportarea corporativa de sustenabilitate (CSRD) reprezinta o revolutie in transparenta corporativa europeana. Adoptata in decembrie 2022, directiva extinde semnificativ sfera de aplicare a obligatiilor de raportare non-financiara, fata de precedenta directiva NFRD (Non-Financial Reporting Directive).

  

Calendar de implementare CSRD

 

• 2024: Companii mari deja supuse NFRD (peste 500 angajati)
• 2025: Toate companiile mari (peste 250 angajati SAU cifra de afaceri > 40 mil. EUR SAU active > 20 mil. EUR)
• 2026: PME-uri listate la bursa
• 2028: Companii non-UE cu activitate semnificativa in Europa

Pentru sectorul constructiilor din Romania, acest calendar inseamna ca majoritatea contractorilor generali majori, dezvoltatorilor imobiliari si companiilor de infrastructura vor fi obligati sa raporteze conform CSRD incepand cu exercitiul financiar 2025 (raport publicat in 2026).

 

Standardele ESRS – ce se raporteaza, concret

 

Standardele Europene de Raportare a Sustenabilitatii (ESRS) adoptate prin Regulamentul Delegat (UE) 2023/2772 definesc 12 standarde obligatorii organizate pe trei piloni:

Pilonul E (Environmental) – 5 standarde:

• E1 – Schimbari climatice: inventar complet al emisiilor GES (Scop 1, 2, 3), planuri de decarbonizare cu tinte 2030 si 2050, analiza riscurilor fizice si de tranzitie
• E2 – Poluare: emisii in aer, apa, sol; substante periculoase; gestionarea poluarii
• E3 – Resurse de apa si marine: consum, evacuari, impact asupra ecosistemelor acvatice
• E4 – Biodiversitate si ecosisteme: evaluarea impactului asupra siturilor protejate, planuri de compensare
• E5 – Economie circulara: intrari de resurse, generare de deseuri, rate de reciclare, designul circular al produselor

Pilonul S (Social) – 4 standarde:

• S1 – Forta de munca proprie: conditii de munca, sanatate si siguranta, dialog social, diversitate si incluziune
• S2 – Lucratori in lantul valoric: datoriile de diligenta pentru drepturile omului in subcontractare si aprovizionare
• S3 – Comunitati afectate: impactul asupra comunitatilor locale, consultare publica
• S4 – Consumatori si utilizatori finali: siguranta produselor, protectia datelor, accesibilitate

Pilonul G (Governance) – 1 standard:

• G1 – Conduita corporativa: anti-coruptie, anti-mita, lobby responsabil, protectia informatorilor

ESRS 1 si ESRS 2 sunt transversale si definesc cerintele generale si principiile de raportare, inclusiv obligativitatea analizei de dubla materialitate – identificarea aspectelor care au impact semnificativ ATAT asupra afacerii (materialitate financiara), CAT si asupra societatii si mediului (materialitate de impact).

 

Pentru constructorii care intra sub incidenta CSRD, cerintele specifice includ:

Inventarul emisiilor de carbon:

• Scop 1: Emisii directe (combustibil in utilaje, vehicule proprii)
• Scop 2: Emisii indirecte din energie electrica si termica achizitionata
• Scop 3: Emisii din lantul valoric complet (transport materiale, productie beton/otel/caramida, deplasari angajati, deseuri, utilizarea cladirilor construite)

Calculul emisiilor Scop 3 este complex si reprezinta de obicei 80-90% din amprenta totala de carbon a unui constructor. In absenta acestor calcule, companiile nu pot demonstra conformitatea cu criteriile DNSH si EU Taxonomy.

Trasee de decarbonizare:

• Tinte de reducere pe termen scurt (2025‒2030)
• Tinte de neutralitate climatica (2040‒2050)
• Planuri de actiune concrete cu investitii identificate
• Indicatori de progres si mecanisme de monitorizare

Politici sociale masurabile:

• Rata accidentelor si bolilor profesionale (LTIFR, TRIR)
• Ore de formare profesionala per angajat
• Indicatori de diversitate si incluziune
• Sisteme de protectie a informatorilor
• Audituri ale conditiilor de munca in subcontractare

Guvernanta si etica:

• Politici anti-coruptie certificate (ISO 37001)
• Trasabilitate completa a lantului de aprovizionare
• Separarea responsabilitatilor in luarea deciziilor
• Comitete de sustenabilitate la nivel de board

 

 

Structura si scopul Regulamentului Taxonomy

 

Regulamentul (UE) 2020/852 (EU Taxonomy Regulation) stabileste un sistem de clasificare unificat la nivel european pentru activitatile economice considerate sustenabile din punct de vedere ambiental. Taxonomy-ul defineste 6 obiective de mediu:

1. Atenuarea schimbarilor climatice
2. Adaptarea la schimbarile climatice
3. Utilizarea durabila si protectia resurselor de apa si marine
4. Tranzitia catre o economie circulara
5. Prevenirea si controlul poluarii
6. Protectia si restaurarea biodiversitatii si ecosistemelor

Pentru ca o activitate economica sa fie considerata „sustenabila din punct de vedere ambiental” conform Taxonomy, aceasta trebuie sa indeplineasca patru conditii cumulative:

1. Contributie substantiala la cel putin unul dintre cele 6 obiective
2. Do No Significant Harm (DNSH) – non-prejudicierea semnificativa a celorlalte 5 obiective
3. Garantii sociale minime – respectarea liniilor directoare OECD pentru intreprinderi multinationale si a principiilor ONU privind afacerile si drepturile omului (UNGP), standardelor fundamentale ILO
4. Conformitate cu criteriile tehnice de screening specifice fiecarei activitati

 

Regulamentul Delegat (UE) 2021/2139 (Climate Delegated Act) stabileste criterii detaliate pentru activitatile legate de constructii si cladiri:

Construirea de cladiri noi:

• Primary Energy Demand (PED) cu minimum 10% mai scazut decat cerinta nZEB (nearly Zero Energy Building) din legislatia nationala
• Pentru Romania: PED ≤ 90-100 kWh/m²/an (in functie de zona climatica)
• Global Warming Potential (GWP) al constructiei ≤ praguri definite pentru fiecare tip de cladire (rezidentiala, birouri, comercial)

Renovarea cladirilor existente:

• Reducerea consumului de energie primara cu minimum 30%
• Pentru renovari majore: atingerea standardului EPC clasa A
• Masuri de eficienta energetica cost-eficiente identificate prin audit energetic

Activitati de eficienta energetica:

• Instalarea de sisteme de incalzire/racire eficiente
• Imbunatatirea performantei anvelopei (izolatie termica, ferestre)
• Sisteme de automatizare si control (BACS – Building Automation and Control Systems)

Instalarea, intretinerea si repararea echipamentelor de energie regenerabila:

• Panouri fotovoltaice
• Pompe de caldura eficiente
• Sisteme solare termice
• Sisteme de stocare a energiei

Instalarea, intretinerea si repararea tehnologiilor pentru energie regenerabila:

• Turbine eoliene
• Instalatii geotermale

 

Criteriile DNSH pentru constructii includ obligatoriu:

Adaptarea la schimbarile climatice:

• Solutii de adaptare fizice implementate (gestionarea apelor pluviale, protectie la caldura extrema, rezistenta la vanturi puternice)
• Analiza de vulnerabilitate climatica conform anexei A la Climate Delegated Act

Utilizarea durabila a apei:

• Echipamente sanitare eficiente (clasificare A conform WaterLabel)
• Sisteme de recuperare a apei pluviale si apelor gri (unde este aplicabil)
• Detectarea si repararea scurgerilor

Economia circulara:

• Minimum 70% (in greutate) din deseurile de construire si demolare sunt pregatite pentru reutilizare, reciclare sau alte operatiuni de valorificare materiala
• Design pentru desmontare si reutilizare
• Utilizarea materialelor reciclate si refolosibile

Prevenirea poluarii:

• Fara substante extrem de periculoase (SVHC) din lista REACH Candidate List
• Fara azbest, fara plumb in vopsele
• Gestionarea corespunzatoare a poluantilor (PCB, hidrocarburi din demolare)

Biodiversitatea:

• Evitarea constructiilor pe terenuri cu valoare ecologica ridicata (wetlands, paduri primare, arii protejate)
• Masuri de compensare a biodiversitatii pentru impact inevitabil

 

Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de Redresare si Rezilienta (Recovery and Resilience Facility – RRF) stipuleaza explicit ca toate proiectele finantate trebuie sa respecte principiul DNSH. Aceasta cerinta se aplica tuturor investitiilor din PNRR si a fost extinsa progresiv la toate sursele de finantare europeana.

 

In Romania, Ghidul DNSH emis de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE) in 2022 si actualizat in 2023 stabileste ca:

• Toate proiectele de infrastructura trebuie sa includa o auto-evaluare DNSH in dosarul de candidatura
• Proiectele peste 10 milioane EUR necesita audit DNSH independent
• Nerespectarea DNSH duce la ineligibilitatea cheltuielilor

Din 2026, aplicarea taxonomiei nu se mai limiteaza la fondurile europene directe, ci devine criteriu standard in toate achizitiile publice pentru constructii, conform:

• Directivei 2014/24/UE privind achizitiile publice (Art. 67, 68, 70)
• Legii 98/2016 transpusa in Romania
• OUG 47/2024 cu aplicare specifica la constructii

 

 

Legislatia romaneasca – transpunerea si amplificarea cerintelor UE

 

Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice a transpus in dreptul national Directivele 2014/24/UE si 2014/25/UE. Legea include deja dispozitii clare privind integrarea criteriilor de mediu, sociale si de guvernanta:

Art. 67 (1): „Autoritatea contractanta poate sa solicite ca pretul sa nu fie singurul criteriu de atribuire, ci sa se utilizeze criterii de atribuire legate de aspecte sociale, de mediu sau de inovare.”

Art. 68: Permite utilizarea costului pe ciclul de viata (Life Cycle Costing – LCC) ca metoda de evaluare, incluzand:

• Costurile de achizitie
• Costurile de utilizare (energie, intretinere)
• Costurile de sfarsit de viata (demontare, reciclare)
• Costurile externalizate ale impactului de mediu (daca pot fi monetizate)

 

HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice detaliaza procedurile de aplicare si include:

• Modele de clauze contractuale pentru performanta ambientala
• Exemple de criterii tehnice pentru diferite categorii de achizitii
• Mecanisme de verificare a declaratiilor ofertantilor

Cu toate acestea, pana in 2024, aplicarea efectiva a acestor dispozitii a fost limitata si inconsecventa, lipsind orientari clare specifice sectorului constructiilor si mecanisme de control eficiente.

 

Ordonanta de Urgenta nr. 47/2024 reprezinta o schimbare de paradigma, introducand cerinte obligatorii minime pentru toate achizitiile publice de lucrari de constructii:

Art. 15 – Cerinte tehnice minime obligatorii:

1. Materiale cu Declaratii de Produs de Mediu (EPD):
   • Beton: EPD conform EN 15804+A2
   • Otel: EPD si minimum 25% continut reciclat
   • Materiale termoizolante: EPD si lambda ≤ valori specificate
   • Tamplarie exterioara: EPD si coeficient U ≤ 1,2 W/m²K
2. Concepte de economie circulara:
   • Plan de management al deseurilor cu tinte minime de reciclare: 70% pentru beton, 80% pentru metale, 70% pentru lemn
   • Utilizarea de agregate reciclate: minimum 20% in betoane nestructurale
   • Design pentru desmontare: conexiuni mecanice preferentiale fata de lipire/sudura permanenta
3. Eficienta energetica:
   • Cladiri noi: nZEB obligatoriu (PED ≤ limita din reglementarile tehnice nationale)
   • Renovari: reducere de minimum 30% a consumului de energie primara
   • Sisteme tehnice de cladiri: clase minime de eficienta (pompe clasa A, ventilatoare SFP ≤ 2,0 W/(l/s))
4. Planuri de gestionare a deseurilor:
   • Inventar initial al materialelor (pre-demolare)
   • Cantitati estimate pe fractii
   • Facilitatile de tratare identificate cu distanta maxima (prioritizare reutilizare locala)
   • Responsabilitati si proceduri de monitorizare
5. Criterii anti-subcontractare ilegala:
   • Declararea tuturor subcontractorilor (inclusiv lant secundar)
   • Dovezi de plata a salariilor si contributiilor sociale
   • Raportare lunara a fortei de munca pe santier
   • Audituri sociale aleatorii pe durata executiei

Art. 23 – Verificare si sanctionare:

• Verificari la fata locului de catre ANAP sau entitati specializate
• In caz de neconcordanta intre declaratii si realitate: penalitati de 5‒10% din valoarea contractului
• Excludere din licitatii pentru 12‒36 luni in caz de greenwashing dovedit

Art. 28 – Intrare in vigoare:

• Implementare graduala:
  • 2024: Aplicare pentru contracte > 50 milioane EUR
  • 2025: Aplicare pentru contracte > 20 milioane EUR
  • 2026: Aplicare pentru TOATE contractele de lucrari

 

Ordinul Ministrului Finantelor nr. 85/2024 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind raportarea de sustenabilitate transpune CSRD in legislatia nationala si stabileste:

Companii obligate la raportare ESG din 2025:

• Societati cu > 250 angajati
• Cifra de afaceri > 40 mil. EUR
• Total active > 20 mil. EUR
• Daca indeplinesc minimum 2 din 3 criterii

Continut minim al raportului de sustenabilitate:

• Analiza de dubla materialitate
• Strategia de sustenabilitate cu obiective cuantificate
• Guvernanta sustenabilitatii
• Managementul impactului, riscurilor si oportunitatilor
• Indicatori de performanta ESG (KPI)

Verificarea raportarii:

• Asigurare limitata (limited assurance) obligatorie din 2025
• Asigurare rezonabila (reasonable assurance) obligatorie din 2028

Consecinte pentru achizitiile publice:

Conform Art. 12 din ordin, autoritatile contractante pot solicita in procedurile de achizitie:

• Raportul de sustenabilitate cel mai recent al ofertantului
• Indicatori ESG relevanti pentru domeniul contractului
• Planuri de imbunatatire pentru ofertanti care nu au inca raport complet

Lipsa raportului de sustenabilitate sau prezenta unor date neverificabile poate constitui motiv de respingere a ofertei pentru neindeplinirea capacitatii tehnice si profesionale (Legea 98/2016, Art. 171).

 

 

 

 

ESG IN CONSTRUCTII: CERINTE CONCRETE PENTRU FIRMELE OFERTANTE (2026)

 

In licitatiile publice din 2026, companiile de constructii vor trebui sa demonstreze indeplinirea unor cerinte minime de calificare ESG chiar inainte de evaluarea tehnica si financiara a ofertelor. Aceste cerinte se bazeaza pe trei piloni:

 

Documentatie ESG fundamentala

 

1. Raport ESG conform CSRD/ESRS sau echivalent:

Pentru companiile mari (obligate legal la raportare CSRD), raportul complet ESRS este obligatoriu. Pentru companiile mijlocii si mici, se accepta:

• Raport conform GRI Standards (Global Reporting Initiative)
• Raport conform SASB (Sustainability Accounting Standards Board) pentru sectorul Construction & Engineering
• Raport propriu care acopera minim indicatorii ESRS E1, E5, S1, G1

Raportul trebuie sa includa:

• Inventar complet emisii GES (Scop 1, 2, 3) conform ISO 14064-1
• Date de consum energetic, apa, materiale
• Rate de reciclare a deseurilor
• Indicatori de siguranta (LTIFR, TRIR)
• Politici de guvernanta si anti-coruptie

 

2. Certificari ISO obligatorii:

Sistemele de management certificate sunt considerate dovada minima de capacitate de implementare ESG:

• ISO 14001:2015 (Management de mediu)
  • Cerinta: certificat valid, cu audit de supraveghere la zi
  • Evaluare: politica de mediu, obiective masurabile, conformitate legala
• ISO 45001:2018 (Sanatate si securitate ocupationala)
  • Cerinta: certificat valid, zero non-conformitati majore in ultimul audit
  • Evaluare: gestionarea riscurilor de SSM, consultarea lucratorilor, investigarea incidentelor
• ISO 50001:2018 (Management energetic)
  • Cerinta: certificat valid sau dovada implementarii unui sistem EnMS
  • Evaluare: baseline energetic, indicatori de performanta energetica (EnPI), plan de reducere
• ISO 37001:2016 (Sistem de management anti-mita)
  • Cerinta: certificat valid SAU politici anti-coruptie documentate cu training anual
  • Evaluare: proceduri de due diligence pentru parteneri, mecanism de raportare, cazuri gestionate

Absenta oricareia dintre primele 3 certificari (ISO 14001, 45001, 50001) poate constitui motiv de respingere automata pentru neindeplinirea capacitatii tehnice.

 

EPD-urile sunt obligatorii pentru minimum 70% din valoarea materialelor utilizate (masurat in cost sau masa, la alegerea autoritatii contractante). Materialele critice care necesita in mod obligatoriu EPD:

Beton:

• EPD conform EN 15804+A2 si ISO 14025
• Indicator: Global Warming Potential (GWP) in kg CO₂eq/m³
• Cerinta performanta: GWP ≤ valori de referinta stabilite in caiet de sarcini (de ex. ≤ 300 kg CO₂eq/m³ pentru beton C30/37)
• Continut reciclat: minimum 10% agregate reciclate pentru betoane nestructurale

Otel structural si armare:

• EPD conform EN 15804+A2
• Indicator: GWP in kg CO₂eq/tona
• Cerinta performanta: Preferinta pentru otel produs prin proces EAF (Electric Arc Furnace) cu GWP ≤ 1.000 kg CO₂eq/t fata de otel produs prin proces BF-BOF (Blast Furnace ‒ Basic Oxygen Furnace) cu GWP ~2.000 kg CO₂eq/t
• Continut reciclat: minimum 25%

Materiale termoizolante:

• EPD conform EN 15804+A2
• Indicatori: GWP, ODP (Ozone Depletion Potential), continut substante VOC
• Cerinta: GWP ≤ praguri specifice per tip de izolatie (polistiren, vata minerala, spuma poliuretanica)
• Interzicerea substantelor cu ODP > 0

Tamplarie exterioara (ferestre, usi):

• EPD pentru profile si geam
• Indicatori: GWP, coeficient de transfer termic U
• Cerinta: U ≤ 1,2 W/m²K pentru ferestre, ≤ 1,0 W/m²K pentru usi

Finisaje (vopsele, lacuri, adezivi):

• EPD sau minimum Etichete ecologice tip I (EU Ecolabel, Nordic Swan, Blue Angel)
• Cerinta: continut VOC ≤ limite stabilite de Directiva 2004/42/CE (de ex. ≤ 30 g/l pentru vopsele lavabile mat interior)

 

Mecanismul de verificare:

• EPD-urile trebuie sa provina de la Program Operators acreditati (International EPD System, IBU, BRE, INIES etc.)
• EPD-urile trebuie sa fie verificate de terta parte independenta
• EPD-urile trebuie sa fie valide (de obicei 5 ani de la emitere)
• Autoritatea contractanta poate solicita dovezi de trasabilitate (certificate de conformitate, facturi) pentru a verifica ca materialele furnizate corespund cu EPD-urile declarate

 

 

Plan de Circularitate si Gestionare a Deseurilor

 

1. Inventar pre-demolare/pre-construire:

• Materiale existente pe amplasament (pentru renovari/demolari)
• Cantitati si calitate (posibilitati de reutilizare)
• Prezenta materialelor periculoase (azbest, plumb, PCB)

2. Plan de valorificare:

• Tinte cuantificate de reutilizare, reciclare, valorificare energetica
• Tinta minima obligatorie (OUG 47/2024): 70% din deseurile non-periculoase pregatite pentru reutilizare/reciclare
• Specificarea fluxurilor: beton → agregate reciclate, metale → recuperare, lemn → PAL/energie, carton-gips → reciclare

3. Facilitatile de tratare:

• Lista operatorilor de deseuri autorizati
• Distante de transport (prioritizarea operatorilor locali pentru reducerea emisiilor)
• Contracte preliminare sau acorduri-cadru

4. Proceduri de pe santier:

• Organizarea colectarii selective (containere dedicate per fractie)
• Responsabilitati (sef de santier, responsabil mediu)
• Monitorizare: cantarire, bon de cantarire, formular de evidenta
• Raportare lunara catre beneficiar

5. Utilizarea de materiale reciclate:

• Procent minim de materiale reciclate/refolosite in noul proiect
• Specificatii tehnice pentru materiale reciclate (de ex. agregate reciclate conform SR EN 12620)

 

Evaluarea planului:

• Realistic si detaliat (nu generic): punctaj 0‒10
• Tinte ambitioase (peste minimul de 70%): bonus puncte
• Inovatie (de ex. hub de circularitate pe santier, reutilizare in situ): bonus puncte

 

 

Dovada respectarii criteriilor sociale minime

 

Constructorul trebuie sa demonstreze respectarea celor 4 conventii fundamentale ILO:

1. Libertatea de asociere si negociere colectiva (C87, C98)
2. Eliminarea muncii fortate (C29, C105)
3. Abolirea muncii copiilor (C138, C182)
4. Eliminarea discriminarii in munca (C100, C111)

 

Documentatie ceruta:

• Declaratie pe proprie raspundere privind conformitatea cu conventiile ILO
• Contracte colective de munca sau dovezi de dialog social
• Politici de nediscriminare si diversitate
• Proceduri de prevenire a muncii fortate si exploatarii (inclusiv pentru subcontractori si lucratori detasati)

 

Indicatori de sanatate si siguranta:

• LTIFR (Lost Time Injury Frequency Rate): accidente cu absenta la 1.000.000 ore lucrate
  • Cerinta: LTIFR ≤ 5 (benchmark sector constructii)
• TRIR (Total Recordable Incident Rate): total incidente raportabile la 200.000 ore lucrate
  • Cerinta: TRIR ≤ 3
• Ore de training SSM per angajat/an:
  • Cerinta minima: 16 ore/angajat/an
• Audituri SSM externe:
  • Frecventa: anual sau la schimbarea semnificativa a operatiunilor

 

Lant de aprovizionare responsabil:

• Due diligence pentru drepturile omului: proceduri de verificare a subcontractorilor si furnizorilor conform OECD Due Diligence Guidance
• Cod de conduita pentru furnizori: cerinte ESG minime impuse furnizorilor
• Audituri sociale: frecventa si rezultatele auditurilor in lantul de aprovizionare
• Mecanism de plangeri (grievance mechanism): disponibil pentru lucratori, comunitati locale, ONG-uri

 

Diversitate si incluziune:

• Procent femei in forta de munca (tinta recomandata: > 15% in constructii, sector predominant masculin)
• Procent persoane cu dizabilitati (tinta legala in Romania: minimum 4% pentru companii > 50 angajati)
• Programe de formare si promovare pentru grupuri subreprezentate

 

Evaluarea conformitatii sociale:

• Prezenta politicilor si procedurilor: prag minim
• Indicatori de performanta pozitivi (LTIFR scazut, training ridicat): punctaj de departajare
• Incidente grave recente (decese, amenzi majore ITM): eliminare sau penalizare severa

 

 

Consecinte ale neindeplinirii cerintelor de calificare

 

Eliminarea automata din licitatie pentru:

• Lipsa raportului ESG sau a indicatorilor-cheie
• Absenta certificarilor ISO 14001, 45001, 50001
• EPD-uri lipsa pentru >30% din materialele critice
• EPD-uri nevalide, expirate sau de la Program Operators neacreditati
• Plan de circularitate absent sau generic
• Nerespectarea demonstrata a standardelor ILO sau indicatori de siguranta alarmant de slabi (de ex. LTIFR > 15)

 

Neeligibilitate pentru fonduri UE:

• Neconformitate cu principiul DNSH
• Nerespectarea criteriilor EU Taxonomy (unde este aplicabil)

 

Sanctiuni post-contractare:

• Daca in timpul executiei se descopera discrepante intre declaratiile din oferta si realitatea de pe santier → penalitati 5-10% din contract + posibil reziliere

 

 

 

SCHIMBAREA PARADIGMEI DE EVALUARE: DE LA „PRETUL CEL MAI SCAZUT” LA „OFERTA CEA MAI AVANTAJOASA DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC”

 

Pana in 2023, majoritatea licitatiilor publice pentru lucrari de constructii din Romania utilizau drept criteriu unic de atribuire „pretul cel mai scazut” sau, in cazurile mai evoluate, o formula de ponderare simpla tip 80% pret + 20% elemente tehnice.

Aceasta abordare, desi aparent transparenta si obiectiva, a generat efecte negative semnificative:

• Dumping si oferte nerealiste care duc la litigii, suplimentari, intarzieri
• Reducerea calitatii: utilizarea materialelor ieftine, neperformante, cu durata de viata scurta
• Externalizarea costurilor de mediu si sociale: pollution haven effect, accidente de munca, conditii precare pentru lucratori
• Costuri publice ascunse: mentenanta intensiva, renovari premature, costuri de sanatate, poluare

Directiva 2014/24/UE (Art. 67) si Legea 98/2016 (Art. 187-189) recomanda explicit utilizarea criteriului „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic” (MEAT – Most Economically Advantageous Tender), care poate include:

• Calitatea (performanta tehnica, estetica, functionala)
• Costuri pe ciclul de viata (LCC)
• Caracteristici de mediu
• Caracteristici sociale
• Service post-vanzare
• Asistenta tehnica
• Inovare

 

 

Noul model de departajare: ponderi echilibrate ESG + pret + inovare

 

Pe baza recomandarilor Comisiei Europene (Ghidul Buying Green! – A Handbook on Green Public Procurement, 3^rd edition, 2021) si a bunelor practici din state membre avansate (Olanda, Danemarca, Germania), modelul de departajare pentru licitatiile de constructii din 2026 in Romania va fi:

 

Tabel 1: Model standard de departajare (2026)

CRITERIU	PONDERE	SUB-CRITERII
1. PRET	40‒50%	Pretul ofertei
2. PERFORMANTA ESG	30‒40%	Emisii carbon, materiale verzi, eficienta energetica, circularitate, performanta sociala
3. CALITATE TEHNICA	10‒15%	Solutii tehnice, durabilitate, garantii extinse
4. INOVARE & DIGITALIZARE	5‒10%	Tehnologii inovatoare, BIM, Digital Twin, IoT

 

Observatii:

• Pretul nu mai reprezinta 80-90% din evaluare, ci maximum 50%
• Performanta ESG devine factor decisiv (30‒40%), apropiindu-se sau chiar depasind ponderea pretului in unele licitatii
• Modelul este scalabil: pentru proiecte mari (>50 mil. EUR), ponderea ESG poate ajunge la 45%, iar pentru proiecte demonstrative (cladiri nZEB pilot, renovari deep), pana la 50%

 

Detaliere criterii de departajare ESG

 

• Emisii de carbon ale santierului si ciclului de viata al cladirii (10‒20 puncte)
• Eficienta energetica si sisteme tehnice ale cladirii (5‒15 puncte)
• Economie circulara si gestionarea deseurilor (5‒10 puncte)
• Factori sociali: siguranta, formare, diversitate (5‒10 puncte)
• Guvernanta, transparenta si etica (5‒10 puncte)

 

 

(va urma)

 

  

 

Autor:

Dr. Ing. Ligia Georgiana HANUSEAC ‒ expert ESG, materiale sustenabile si politici europene in constructii | Fondatoare metodologie Advance Green Logic™

 

 

 

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 231 – decembrie 2025, pag. 124-129

 

 

---

Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!

---