INCD URBAN-INCERC: Materialele naturale in constructii – solutia pentru implementarea obiectivelor europene de decarbonare si cladirile cu emisii zero (ZEB)

Mediul a devenit un domeniu oficial de politica europeana comunitara odata cu atestarea sa prin Tratatul de la Maastricht (1993), mai apoi, in urmatorii ani (Tratatul de la Amsterdam, 1999; Tratatul de la Lisabona, 2009), deschizand calea pentru initiative esentiale precum Pactul verde european [European Commission, 2019] si Legea europeana a climei [Parlamentul European si Consiliul, 2021]. In prezent, cel de-al VIII-lea Program de Actiune pentru Mediu (PAM) [European Commission, 2025] reafirma viziunea anterioara „O viata buna, in limitele planetei”, bazandu-se pe 6 obiective prioritare: reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, adaptarea la schimbarile climatice, un model de crestere care reda planetei mai mult decat consuma, un obiectiv ambitios de reducere pana la zero a poluarii, protejarea si refacerea biodiversitatii si reducerea principalelor presiuni asupra mediului si a climei legate de productie si consum.

Reprezentand 40% din consumul energetic si 36% din emisiile de CO₂ la nivelul UE, sectorul constructiilor constituie un punct strategic de interventie pentru atingerea neutralitatii climatice pana in 2050. Tranzitia de la cladirile cu consum de energie aproape zero (nZEB) catre cladirile cu emisii zero (ZEB) pana in 2030 constituie o cerinta fundamentala pentru atingerea obiectivelor europene de decarbonare. In acest context, materialele naturale ofera solutii tehnice viabile pentru implementarea standardelor ZEB si contributia la decarbonarea parcului imobiliar european, prin caracteristicile lor de sustenabilitate si performanta energetica.

Directiva privind performanta energetica a cladirilor republicata in 2024 [EPBD, Directiva (UE) 2024/1275] si Regulamentul privind proiectarea ecologica pentru produse durabile [Regulamentul (UE) 2024/1781] stabilesc cadrul pentru decarbonarea parcului imobiliar european. Conform EPBD, aceasta decarbonare impune renovarea energetica la scara larga. In prezent, aproape 75% din parcul imobiliar respectiv este ineficient in raport cu standardele actuale in materie de cladiri, iar 85% pana la 95% din cladirile existente vor continua sa fie utilizate in anul 2050. Cu toate acestea, rata anuala ponderata a renovarilor energetice este in mod constant scazuta, de aproximativ 1%. In ritmul actual, decarbonarea sectorului constructiilor ar necesita un interval de timp mult prea mare pentru a avea efectul dorit asupra schimbarilor climatice globale. Activarea si sprijinirea renovarii cladirilor, inclusiv trecerea la sisteme de incalzire fara emisii, este, prin urmare, un obiectiv-cheie al prezentei directive.

Standardele minime de performanta energetica reprezinta instrumentul de reglementare esential prin intermediul caruia se declanseaza renovarea cladirilor existente la scara larga, deoarece acestea abordeaza principalele obstacole din calea renovarii, cum ar fi motivatiile divergente si structurile de coproprietate, care nu pot fi depasite prin stimulente economice. Introducerea unor standarde minime de performanta energetica ar trebui sa conduca la o eliminare treptata a cladirilor cu cele mai slabe performante si la o imbunatatire continua a situatiei la nivel national, contribuind la atingerea obiectivului pe termen lung ‒ un parc imobiliar fara emisii de carbon pana in 2050.

Conform acestor reglementari, o cladire cu emisii zero inseamna o cladire cu performanta energetica foarte ridicata, care are un necesar de energie primara egal cu zero sau foarte scazut, care nu produce emisii de carbon din combustibili fosili la fata locului si are emisii de gaze cu efect de sera in exploatare egale cu zero sau foarte scazute.

Materialele naturale contribuie la procesul de decarbonare prin emisii reduse de CO₂ asociate cu producerea lor, capacitate de sechestrare a carbonului in unele cazuri, performanta energetica comparabila cu produse similare deja existente pe piata, emisii reduse pe perioada de exploatare care pot conduce la imbunatatirea calitatii mediului interior.

PERFORMANTA MATERIALELOR NATURALE IN CONTEXTUL REGLEMENTARILOR EPBD

Materialele naturale demonstreaza un impact semnificativ redus asupra mediului prin valorificarea resurselor regenerabile, integrarea produselor rezultate din alte industrii si procesele de fabricatie cu consum energetic minim. Elementele de constructie din amestec canepa-var exemplifica impactul redus de carbon asupra mediului (fig. 1), realizand un dublu beneficiu ecologic: plantele de canepa absorb carbonul atmosferic in timpul cresterii, iar procesul de carbonatare a varului continua capturarea dioxidului de carbon in faza operationala a cladirii, transformand materialul intr-un depozit de carbon pe termen lung.

Fig. 1: Compararea emisiilor de CO2 incorporat pentru diverse materialele de constructie (kg CO2,eq/kg)

Izolatia din canepa atinge valori de conductivitate termica competitive cu alternativele sintetice, mentinand avantaje distinctive in reglarea naturala a umiditatii si imbunatatirea calitatii mediului interior. Produsele pe baza de stuf ofera o buna eficienta termica, dovedindu-si versatilitatea atat in constructii noi, cat si in renovari energetice complexe, indeplinind integral cerintele Directivei EPBD.

Materialele naturale prezinta compatibilitate cu tehnologiile regenerabile recomandate de EPBD pentru optimizarea energiei solare. Proprietatile lor de masa termica faciliteaza gestionarea inteligenta a aportului solar pasiv, in timp ce capacitatile structurale permit sustinerea instalatiilor fotovoltaice integrate. Acoperisurile verzi exemplifica aceasta sinergie prin functionalitatea multipla, combinand suprafetele pentru energie regenerabila cu izolatia termica naturala si managementul integrat al apelor pluviale.

Aceste solutii se aliniaza cu Regulamentul privind proiectarea ecologica prin aplicarea principiilor economiei circulare: surse regenerabile care permit recoltarea sustenabila, procesare minima cu consum energetic redus, biodegradabilitate completa la sfarsitul ciclului de viata si utilizarea eficienta a fluxurilor de deseuri agricole pentru transformarea in componente de constructie performante. Produsele din pluta exemplifica recoltarea fara distrugerea copacilor, permitand captarea continua a carbonului, in timp ce sistemele constructive care integreaza balotii de paie transforma deseurile agricole in produse de constructie cu performanta termica ridicata.

Materialele naturale traditionale demonstreaza longevitate dovedita prin exemple istorice de constructii cu durate de viata seculare. Acoperisul din stuf atinge 25-40 de ani cu cerinte minime de intretinere, iar constructia din pamant compactat ofera integritate structurala care dureaza secole. Aprovizionarea din surse locale asigura trasabilitate completa de la sursa la implementare, sustinand economiile regionale si reducand emisiile din transport, aliniindu-se cu cerintele de pasaport digital al produselor.

CATEGORII DE MATERIALE NATURALE PENTRU APLICATII ZEB

Tranzitia catre cladirile cu emisii zero (ZEB) impune reconsiderarea fundamentala a materialelor de constructie, orientand sectorul catre solutii care imbina performantele tehnice ridicate cu impactul minim asupra mediului. Materialele naturale se pozitioneaza ca protagonisti ai acestei transformari, oferind nu doar reducerea amprentei de carbon incorporat, ci si functionalitati avansate de reglare climatica pasiva, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de eficienta energetica fara compromisuri in ceea ce priveste durabilitatea si confortul ocupantilor.

Implementarea materialelor naturale in constructiile ZEB se bazeaza pe principiul sinergiei functionale, unde fiecare categorie de material raspunde unor cerinte specifice ale trinomului cladire-instalatii-ocupanti, cu focalizare pe necesitatile ocupantilor si asigurarea confortului prin utilizarea unui minim de resurse energetice, de la capacitatea portanta si protectia termica pana la calitatea mediului interior si durabilitatea pe termen lung. Succesul acestei abordari depinde esential de aplicarea fiecarui tip de material in contextul optim pentru proprietatile sale intrinseci ‒ valorificarea capacitatii de acumulare si eliberare a caldurii si umiditatii, permeabilitatea la vapori sau, dimpotriva, reducerea acesteia in functie de circumstante, rezistenta termica si absenta emisiilor ‒ transformandu-le in componente active ale strategiei energetice integrale prin implementarea in cunostinta de cauza la locul potrivit.

Materiale structurale

Pamantul batatorit constituie o alternativa pentru constructii de dimensiuni reduse, oferind capacitate structurala pentru cladiri cu maximum doua niveluri.

Tehnologia actuala de realizare a elementelor structurale din pamant batatorit transcende limitarile istorice, oferind capacitate structurala imbunatatita pentru cladiri rezidentiale si publice cu pana la doua niveluri, si o reconectare cu elementele naturale intr-un context tehnologic avansat. Materialul prezinta masa termica ridicata pentru stabilizarea temperaturilor interioare si capacitate de reglare a umiditatii prin proprietatile higroscopice ale argilei, precum si o buna permeabilitatea la vapori de apa. Acestea contribuie la atenuarea fluctuatiilor de temperatura si umiditate, creand un microclimat interior echilibrat si confortabil, reducand simultan dependenta de sistemele mecanice de climatizare, toate contribuind la obtinerea unei bune calitati a aerului din spatiul interior.

Analiza comportamentului higrotermic al elementelor interioare de constructie a fost realizata prin simulari numerice utilizand software-ul specializat WUFI 2D, fiind examinate doua tipuri principale de materiale: pamant batatorit si beton. Elementele de constructie au fost modelate cu dimensiuni identice, avand grosimea de 300 mm si fiind supuse conditiilor de mediu interior specifice unui regim de utilizare realist. Simularile au incorporat un scenariu de confort interior diferentiat pe sezoane: in perioada rece, spatiul a fost considerat conditionat termic cu o temperatura constanta de 20°C, in timp ce pentru perioada calda s-a implementat conceptul de „free running temperature”, caracterizat prin absenta sistemelor active de racire. Acest regim de vara presupune doar masuri pasive de control termic, precum ventilarea naturala nocturna si protectia solara, conducand la o variatie mai ampla a parametrilor de microclimat interior.

Fig. 2: Evolutia fluxului termic si continutului de apa: (a) perete din pamant batatorit, (b) perete din beton

Pentru a observa comportamentul pe termen lung al materialelor si a surprinde fenomenele de transfer de masa si caldura intr-un regim dinamic multianual, perioada de simulare a fost stabilita la 16 ani. Rezultatele obtinute evidentiaza diferente semnificative in ceea ce priveste functia de transfer de masa intre peretele din pamant batatorit si cel din beton, materiale cu proprietati higrotermice distincte. Astfel, analiza comparativa releva faptul ca peretii din materiale argiloase necesita minimum cinci ani pentru a atinge stabilizarea comportamentului higrotermic multianual, indicand o perioada mai indelungata de adaptare la variatiile ciclice ale conditiilor de mediu, in special din considerente de transfer masic asociate cu capacitatea ridicata de stocare si redistribuire a umiditatii, fenomen ce influenteaza semnificativ echilibrul higroscopic si stabilitatea termica a acestor materiale pe parcursul ciclurilor sezoniere. In contrast, betonul prezinta o perioada de stabilizare mult mai redusa, de aproximativ 1-2 ani, demonstrand o adaptabilitate mai rapida la regimul dinamic al transferului de caldura si umiditate, dar si capacitate redusa de tampon higric, care ii limiteaza potentialul de reglare pasiva a umiditatii interioare. Aceasta diferenta de comportament, ilustrata in fig. 2 [Petcu et al., 2023b], reprezinta un aspect important in evaluarea performantei pe termen lung a acestor materiale in aplicatii de constructii interioare, mai ales in contextul strategiilor contemporane de eficienta energetica care favorizeaza solutiile pasive si cu impact redus asupra mediului.

Comportamentul materialului argilos in conditii de umiditate ridicata releva mecanisme complexe de transfer higrotermic care confirma capacitatea sa de reglare activa a mediului interior. Analiza detaliata a evolutiei entalpiei (fig. 3) demonstreaza ca, la umiditati relative (RH) ale aerului interior (de aproximativ 60%), componenta latenta a entalpiei peretelui trece in zona valorilor pozitive, indicand preluarea unui flux masic accentuat de vapori de apa din mediul interior. Acest comportament semnaleaza momentul in care materialul argilos isi activeaza functia de tampon, absorbind excesul de umiditate din mediul interior si contribuind astfel la mentinerea unui echilibru optimizat pentru confortul ocupantilor.

Fig. 3: Detaliu al evolutiei entalpiei la nivelul elementului de pamant batatoritFig. 3: Detaliu al evolutiei entalpiei la nivelul elementului de pamant batatorit

Tranzitia componentei latente a entalpiei catre valori pozitive la pragul critic de 60% RH, respectiv valori negative la pragul de 40% RH, ilustreaza raspunsul materialului la conditiile mediului interior, transformandu-l intr-un sistem pasiv de control al umiditatii. Aceasta caracteristica este utila in contextul cerintelor ZEB, unde optimizarea calitatii mediului interior fara un consum suplimentar de energie devine esentiala. Capacitatea materialului de a detecta si raspunde automat la variatiile de umiditate, prin activarea fluxului masic in momentele critice, demonstreaza potentialul sau ca alternativa naturala la sistemele mecanice de control al umiditatii, contribuind direct la reducerea consumului energetic operational si la indeplinirea standardelor EPBD pentru cladirile cu emisii zero.

Produsele din lemn prelucrat industrial, prin tehnologiile de lemn laminat incrucisat (CLT) si lemn laminat cu adeziv (Glulam), ofera solutii structurale cu performante competitive. CLT prezinta rezistenta in ambele directii prin orientarea incrucisata a lamelor (lipirea straturilor de lemn cu fibrele dispuse perpendicular, la 90° unele fata de altele), fiind potrivit pentru pereti si plansee portante. Glulam demonstreaza rezistenta ridicata intr-o singura directie, fiind obtinut prin lipirea lamelelor de lemn cu fibrele paralele, in consecinta, fiind recomandat pentru realizarea grinzilor si stalpilor. Ambele produse ofera prefabricare de precizie si rezistenta la foc prin comportamentul de carbonizare controlata. Suplimentar, lemnul este caracterizat de un coeficient de conductivitate termica mult mai redus decat betonul armat, reducand astfel impactul cauzat de puntile termice.

Materiale de izolatie termica

Materialele naturale de termoizolare se pozitioneaza ca alternative viabile la solutiile sintetice conventionale, oferind nu doar performante termice competitive, ci si functionalitati suplimentare de reglare a umiditatii si imbunatatire a calitatii mediului interior. Izolatia din canepa atinge valori de conductivitate termica intre 0,035 si 0,075 W/mK, comparabile cu materialele sintetice conventionale. Aceste materiale ofera permeabilitatea la vapori care previne problemele de condensare si durabilitate ridicata in conditii de umiditate variabila. Izolatia din lana de oaie (fig. 4) demonstreaza proprietati de absorbtie a formaldehidei si capacitate naturala de reglare a umiditatii [Hegyi et al., 2022]. Materialul prezinta rezistenta naturala la foc si performanta termica stabila in timp, precum si la echilibru termodinamic in mediu cu umiditate uzuala, cum se prezinta sub forma grafica in fig. 5 si 6 [Petcu et al., 2023a].

Fig. 4: Produsul P 10 ‒ compozit pe baza de lana de oaie, fibre PET reciclate si fibre celulozice pentru utilizare textila, realizat ca saltea netesuta pentru termoizolare la interiorul cladirii, cu montaj pe cadre din lemn, similar cu modul de utilizare al vatei minerale cu densitate redusa

Fig. 5: Produsul P10, determinarea conductivitatii termice pentru diferite densitati de montare a produsului. Produs uscat conform definitiei din SR EN ISO 10456:2008/AC:2010

Fig. 6: Produsul P10, determinarea conductivitatii termice pentru diferite densitati de montare. Produs conditionat la respectiv temperatura de 23°C±(0,25 ÷ 0,3)°C si umiditate relativa RH (50±1)%, conform SR EN ISO 10456:2008/AC:2010

Materiale pentru acoperisuri

Acoperisurile din stuf reprezinta una dintre solutiile traditionale de constructie cu performante remarcabile pentru cladirile moderne sustenabile. Stuful ofera o durabilitate buna, cu o durata de viata cuprinsa intre 25 si 40 de ani, in conditii de intretinere minimala. Aceasta longevitate se datoreaza structurii fibroase naturale a stufului, care confera rezistenta in timp fata de factorii climatici adversi. Din punct de vedere al performantei termice, materialul asigura o izolatie naturala eficienta prin structura sa stratificata. Aceasta arhitectura naturala creeaza multiple camere de aer care contribuie la reducerea transferului de caldura si la mentinerea unui climat interior confortabil pe tot parcursul anului. In plus, stuful demonstreaza capacitati native de gestionare a apelor pluviale prin proprietatile sale intrinseci de absorbtie controlata si drenaj natural, prevenind acumularea de umiditate si asigurand protectia structurii cladirii.

Acoperisurile verzi se disting ca sisteme integrate de inalta performanta care contribuie semnificativ la eficienta energetica globala a cladirilor. Prin stratul vegetal viu si substraturile specifice, acestea ofera o izolatie termica suplimentara considerabila, complementand sistemele de termoizolatie conventionale si reducand substantial necesarul de energie pentru incalzire si racire.

Un avantaj deosebit al acoperisurilor verzi consta in capacitatea lor de atenuare a efectului de insula de caldura urbana si de reducere a impactului valurilor de caldura excesiva asupra mediului interior, prin procesul natural de evapo-transpiratie. Vegetatia realizeaza o racire naturala a mediului inconjurator, contribuind la reglarea microclimatului urban si la imbunatatirea calitatii aerului. Din perspectiva managementului apelor pluviale, aceste sisteme functioneaza ca infrastructuri verzi multifunctionale, avand capacitatea de retentie, filtrare si eliberare gradata a precipitatiilor, reducand presiunea asupra sistemelor de canalizare urbana. In plus, stratul vegetal si substraturile asociate ofera o protectie eficienta a membranei de impermeabilizare prin atenuarea variatiilor termice extreme, protejand materialele de baza impotriva radiatiei UV directe, ciclurilor inghet-dezghet si fluctuatiilor termice drastice. Aceasta protectie suplimentara se traduce printr-o prelungire semnificativa a duratei de viata a acoperisului, reducand costurile de intretinere si inlocuire pe termen lung.

Materiale pentru finisaje interioare

Tencuielile din argila se remarca prin structura lor unica de material cu pori deschisi, care faciliteaza reglarea naturala si eficienta a umiditatii in spatiile interioare. Aceasta arhitectura poroasa permite materialului sa functioneze ca un regulator higroscopic pasiv, absorbind excesul de umiditate din atmosfera interioara in perioadele de saturatie ridicata si eliberand-o gradual cand conditiile ambientale o cer.

Din perspectiva calitatii aerului interior, aceste materiale demonstreaza performante exceptionale prin absenta totala a emisiilor de compusi organici volatili (COV), contribuind astfel la mentinerea unui mediu interior sanatos si nepoluant. Aceasta caracteristica le pozitioneaza ca optiuni alternative ideale pentru spatiile sensibile, cum ar fi dormitoarele, camerele copiilor sau zonele destinate persoanelor cu sensibilitati respiratorii.

Materialele acustice realizate din fibre de canepa si lana ofera performante superioare in controlul acustic prin valorificarea structurii lor fibroase complexe si multi-stratificate. Aceasta arhitectura naturala creeaza multiple cavitati si suprafete de contact care faciliteaza absorbtia eficienta a undelor sonore, reducand semnificativ reverberatia si transmisia zgomotului intre spatii.

Dincolo de proprietatile acustice remarcabile, aceste materiale demonstreaza capacitati higroscopice naturale exceptionale, regland automat umiditatea ambientala prin procesele de absorbtie si desorbtie controlata a vaporilor de apa. Aceasta functionalitate dubla ‒ acustica si de reglare a umiditatii ‒ le transforma in solutii integrate de inalta performanta pentru optimizarea confortului interior.

Un avantaj fundamental al acestor materiale consta in natura lor complet non-toxica, pozitionandu-se ca alternative ecologice si sigure la solutiile sintetice conventionale. Spre deosebire de materialele acustice pe baza de polimeri sau spume chimice, care pot emite substante nocive in timp, fibrele naturale de canepa si lana mentin un profil de siguranta ridicat pe intreaga durata de utilizare. Acestea contribuie astfel nu doar la performanta acustica si de reglare climatica, ci si la crearea unui mediu interior sanatos, sustenabil si lipsit de riscuri pentru ocupanti.

CONCLUZII

Cadrul legislativ european actual, prin Directiva EPBD republicata in 2024 si Regulamentul privind proiectarea ecologica, creeaza contextul favorabil pentru implementarea materialelor naturale in sectorul constructiilor. Aceste reglementari stabilesc cerinte clare pentru tranzitia catre un parc imobiliar fara emisii de carbon pana in 2050, iar materialele naturale ofera solutii tehnice viabile pentru atingerea standardelor ZEB.

Materialele naturale prezinta avantaje competitive prin emisii reduse de CO₂ incorporat, capacitati de sechestrare a carbonului si performanta energetica comparabila cu alternativele conventionale. Acestea se aliniaza cu principiile economiei circulare prin utilizarea surselor regenerabile, procesarea cu consum energetic minim si biodegradabilitatea completa la sfarsitul ciclului de viata.

Analiza categoriilor de materiale naturale releva potentialul lor in aplicatii diverse: de la materiale structurale si izolatie termica pana la sisteme de acoperisuri si finisaje interioare. Fiecare categorie contribuie la trinomul cladire-instalatii-ocupanti prin functionalitati specifice, de la capacitatea portanta si protectia termica pana la calitatea mediului interior si durabilitatea pe termen lung.

Provocarea principala in implementarea pe scara larga a materialelor naturale consta in necesitatea coordonarii dezvoltarii fortei de munca specializate, consolidarii lanturilor de aprovizionare si integrarii standardelor tehnice adecvate. Trebuie retinuta importanta verificarilor de specialitate, utilizand metode si echipamente specifice, deoarece materialele naturale pot avea o dispersie mare fata de o caracteristica tehnica medie. Abordarea acestor aspecte este esentiala pentru valorificarea completa a potentialului materialelor naturale in procesul de decarbonare a sectorului constructiilor.

Concluziile acestei analize teoretice privind materialele naturale si performantele lor in contextul obiectivelor europene de decarbonare necesita validare practica prin implementare demonstrativa in conditii reale. Acest aspect constituie obiectivul proiectului ReBORN, finantat de Ministerul Federal German pentru Afaceri Economice si Actiune Climatica (BMWK) in cadrul Initiativei Europene pentru Clima (EUKI). Acest proiect este prezentat in detaliu in partea a doua a acestui studiu, unde vom explora modul in care teoria este transpusa in practica prin activitati concrete, colaborari multidisciplinare si dezvoltarea unui ecosistem sustenabil pentru constructiile ZEB.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

[1] Comisia Europeana. (2019). Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor ‒ Pactul Verde European, COM(2019) 640 final. EUR-Lex. Accesat la 12 iulie 2025, de la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52019DC0640;

[2] European Commission. (2025). Environment action programme to 2030. European Commission ‒ Environment. Accesat la 12 iulie 2025, de la https://environment.ec.europa.eu/strategy/environment-action-programme-2030_en?prefLang=ro;

[3] Hegyi, A., Vermesan, H., Lazarescu, A.-V., Petcu, C., & Bulacu, C. (2022). Thermal Insulation Mattresses Based on Textile Waste and Recycled Plastic Waste Fibres, Integrating Natural Fibres of Vegetable or Animal Origin. Materials, 15(4), 1348. https://doi.org/10.3390/ma15041348;

[4] Parlamentul European si Consiliul. (2024). Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor si de modificare a Directivei (UE) 2020/1828. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32024L1275;

[5] Parlamentul European si Consiliul. (2021). Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European si al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru realizarea neutralitatii climatice si de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 si (UE) 2018/1999 („Legea europeana a climei”). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 243. Accesat la 12 iulie 2025, de la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1698248323471&uri=CELEX%3A32021R1119;

[6] Parlamentul European si Consiliul. (2024). Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru pentru stabilirea cerintelor in materie de proiectare ecologica pentru produsele durabile. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj/eng;

[7] Petcu, C. (2025, mai 15). Natural materials for zero-emission buildings (ZEB) [Prezentare]. Carbon-Neutral Construction Strategy Roundtable, ReBORN project (EUKI Programme). Deltas & Wetlands International Symposium, editia a 32-a, Tulcea, Romania;

[8] Petcu, C., Hegyi, A., Stoian, V., Dragomir, C. S., Ciobanu, A. A., Lazarescu, A.-V., & Florean, C. (2023). Research on Thermal Insulation Performance and Impact on Indoor Air Quality of Cellulose-Based Thermal Insulation Materials. Materials, 16(15), 5458. https://doi.org/10.3390/ma16155458;

[9] Petcu, C., Dobrescu, C. F., Dragomir, C. S., Ciobanu, A. A., Lazarescu, A. V., & Hegyi, A. (2023). Thermophysical Characteristics of Clay for Efficient Rammed Earth Wall Construction. Materials, 16(17), 6015. https://doi.org/10.3390/ma16176015.

 (va urma)

Autori:

dr. ing. Cristian PETCU ‒ INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucuresti

dr. ing. Andreea-Cristina HEGYI ‒ INCD URBAN-INCERC, Sucursala Cluj-Napoca

dr. ing. Horia PETRAN ‒ INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucuresti

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 227 – august 2025, pag. 44-48