INCD URBAN-INCERC: Proiectul ReBORN – De la teorie la practica in constructiile ZEB (Zero Emission Buildings) (I)

(continuare din nr. 227 ‒ august 2025)

Continuand analiza materialelor naturale ca solutie pentru implementarea obiectivelor europene de decarbonare si a cladirilor cu emisii zero prezentata in prima parte a acestui studiu, articolul de fata exploreaza transpunerea practica a acestor concepte teoretice prin intermediul proiectului ReBORN (Revitalizing Buildings through Education, Optimization and Renewable Norms), finantat de Ministerul Federal German pentru Afaceri Economice si Actiune Climatica (BMWK) in cadrul Initiativei Europene pentru Clima (EUKI). In timp ce prima parte a evidentiat potentialul tehnic si performantele materialelor naturale in contextul reglementarilor EPBD, aceasta a doua parte prezinta abordarea practica, provocarile implementarii si solutiile concrete dezvoltate pentru a facilita tranzitia catre un parc imobiliar fara emisii de carbon. Mai precis, sunt explorate unele posibilitati de tranzitie spre tintele ZEB (Zero Emission Buildings) in contextul obiectivelor climatice europene, folosind proiectul ReBORN ca studiu de caz. Obiectivele principale sunt de clarificare a cadrului legislativ european si national privind eficienta energetica in cladiri, identificarea provocarilor si solutiilor pentru implementarea standardelor nZEB si ZEB si prezentarea contributiilor proiectului ReBORN la acest proces de tranzitie. Metodologia utilizata combina analiza documentara a reglementarilor relevante cu prezentarea rezultatelor preliminare ale acestui proiect pilot aflat in derulare. Articolul ofera astfel o perspectiva integrata asupra valorificarii materialelor naturale locale in constructiile cu emisii zero.

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI REBORN IN TRANZITIA CATRE ZEB

Proiectul ReBORN, finantat prin programul EUKI, demonstreaza aplicabilitatea practica a materialelor naturale in contextul tranzitiei de la nZEB la ZEB pana in 2050. Aceasta initiativa pilot, desfasurata in Romania si Croatia, ilustreaza modalitatile prin care materialele naturale locale pot fi integrate in strategiile nationale de decarbonare si in directivele europene de eficienta energetica. Proiectul abordeaza provocarea fundamentala a dezvoltarii de solutii neutre din punctul de vedere al degajarilor de CO₂, care utilizeaza resurse naturale locale pentru a imbunatati eficienta energetica, sustenabilitatea si reducerea impactului asupra mediului.

Strategia ReBORN se bazeaza pe dezvoltarea capacitatilor la mai multe niveluri: resurse umane ‒ prin instruirea specialistilor si oficialilor publici; organizational ‒ prin echiparea administratiilor publice cu instrumente si ghiduri pentru eficienta energetica, si societal ‒ prin implicarea societatii civile si sectorului privat in activitati de constientizare. Aceasta abordare interdisciplinara este menita sa garanteze ca toti factorii interesati sunt pregatiti sa sustina tranzitia catre cladirile cu emisii zero.

In contextul proiectului ReBORN, trestia din Delta Dunarii reprezinta un exemplu al valorificarii resurselor naturale locale pentru materialele de constructie neutre din punctul de vedere al degajarilor de CO₂. Aceasta resursa, disponibila din abundenta in regiunea Dunarii, ofera oportunitati unice pentru dezvoltarea unor solutii de construire inovatoare care depasesc utilizarea traditionala ca material de izolatie, pentru a deveni principalul material utilizat pentru constructii.

Prin similitudine cu produse si tehnologii existente precum Hempcrete, in cadrul proiectului vor fi dezvoltate si testate diferite variante compozitionale si metode de constructii care integreaza aceasta resursa valoroasa. Implementarea practica se realizeaza in colaborare cu arhitecti, companii de constructii si alti experti din industrie, pentru a asigura conformitatea cu standardele tehnice si cerintele structurale dar si cu tendintele actuale in ceea ce priveste cerinta pietei. Aceasta inovatie contribuie la diversificarea solutiilor de construire cu emisii zero de carbon si sprijina economiile regionale prin valorificarea resurselor locale.

Intalnirea de lansare a proiectului ReBORN a avut loc pe 18 februarie 2025 la Palatul Ghica Victoria din Bucuresti. Proiectul isi propune sa imbunatateasca eficienta energetica si dezvoltarea durabila in sectorul constructiilor, utilizand Romania si Croatia ca studii de caz pentru dezvoltarea unei metodologii ce poate fi apoi replicata in alte regiuni europene, punand accent pe valorificarea resurselor naturale locale si formarea specialistilor in constructii pentru reducerea emisiilor de carbon.

Evenimentul a reunit reprezentanti ai institutiilor partenere din Romania, Croatia si Germania: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare URBAN-INCERC (INCD URBAN-INCERC), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD), Steinbeis Innovation gGmbH, Adria Innovation Harbour (AIH), precum si Institutia Prefectului Judetul Tulcea. Au participat, de asemenea, reprezentanti ai WWF Romania, Academiei de Studii Economice, Camerei Deputatilor Romaniei, Clusterului Canepa si alti factori interesati relevanti din domeniul constructiilor sustenabile.

In cadrul proiectului ReBORN au fost organizate mai multe evenimente, primul fiind un workshop gazduit in Croatia la data de 11 aprilie 2025 si reunind reprezentanti ai Adria Innovation Harbour (Organizatie Non-Guvernamentala), Bauelektro d.o.o (IMM), City Velika Gorica (Autoritate Publica Locala), Fixyz Craft (SME), Facultatii de Inginerie Mecanica si Arhitectura Navala a Universitatii din Zagreb (Mediul Academic), Ministerului Dezvoltarii Regionale si Fondurilor Europene (Autoritatea Publica Nationala) precum si ai partenerilor din Romania ‒ INCD URBAN-INCERC, DDNI.

Un al doilea eveniment important desfasurat prin proiectul ReBORN a fost reprezentat de masa rotunda cu tema Stimularea practicilor si comportamentelor energetice durabile pentru sprijinirea tranzitiei spre un fond de cladiri cu emisii reduse de carbon, gazduit de Consiliul Judetean Tulcea in 15 mai 2025. Evenimentul a avut drept scop reunirea reprezentantilor autoritatilor locale si nationale, INCD URBAN-INCERC, INCDDD Tulcea, Steinbeis Innovation si Institutia Prefectului Judetul Tulcea, a celor din sistemul de cercetare si universitar, din Romania, Croatia si Germania, in vederea abordarii unitare a unor tematici precum politici si strategii pentru tranzitia catre un fond construit fara emisii de carbon si utilizarea materialelor naturale / locale in solutii pentru cladiri cu emisii scazute de carbon, concomitent cu schimbul de experienta si exemple de bune practici in domeniu.

In cadrul acestui eveniment au fost subliniate elementele definitorii ale contextului actual privind eficienta energetica in constructii la nivel european si national.

Eficienta energetica in cladiri constituie o prioritate strategica a Uniunii Europene, determinata de faptul ca sectorul constructiilor ramane cel mai mare consumator de energie finala din economia europeana. Aceasta situatie impune masuri suplimentare pentru reducerea consumului energetic si a emisiilor de gaze cu efect de sera in acest sector major.

Cadrul de reglementare european a evoluat substantial de la adoptarea initiala a Directivelor 2010/31/UE si 2012/27/UE. Directiva privind performanta energetica a cladirilor a fost reformata complet prin Directiva (UE) 2024/1275, adoptata in aprilie 2024, care introduce conceptul de „cladire cu emisii zero” si stabileste obiectivul unui parc imobiliar cu emisii zero pana in 2050 [EPBD, Directiva (UE) 2024/1275]. Aceasta reformare aduce modificari fundamentale prin obligativitatea calculului emisiilor globale pe ciclul de viata al cladirii pentru constructiile noi, inclusiv emisiile generate de materialele de constructie, si prin accelerarea eliminarii treptate a combustibililor fosili pentru incalzire.

In paralel, Directiva privind eficienta energetica a fost actualizata prin Directiva (UE) 2023/1791, care a inlocuit textul din 2012 si a crescut obiectivul de eficienta energetica la nivelul UE pentru 2030. Aceasta revizuire instituie principiul „eficienta energetica inainte de toate” [Comisia Europeana, 2021] ca element central in politica si investitii, stabilind obligatii mai mari pentru sectoarele public si privat, inclusiv o reducere anuala de cel putin 1,9% a consumului final de energie in sectorul public.

Implementarea cladirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) a devenit obligatorie incepand cu 2021 pentru toate constructiile noi, cu aplicare anticipata din 2019 pentru cladirile publice. Evolutia cadrului normativ indica tranzitia catre cladirile cu emisii zero (ZEB) in perioada 2028-2030, marcand o noua etapa in procesul de decarbonare a sectorului constructiilor. Noua Directiva 2024/1275 prevede stabilirea de cerinte minime de performanta energetica pentru renovarea cladirilor existente, cu termene clare pentru eliminarea treptata a celor mai putin eficiente energetic din clasele inferioare.

Obiectivele climatice ale Uniunii Europene demonstreaza o progresie constanta catre tinte mai ambitioase, vizand reducerea emisiilor cu cel putin 55% pana in 2030, pe traiectoria catre diminuarea cu 80-95% a emisiilor pana in 2050. Aceasta tendinta de crestere a ambitiei obiectivelor se concretizeaza prin preocupari complementare: masuri de incluziune sociala si echitate energetica (combaterea saraciei energetice prin programe specifice de sprijin, protejarea gospodariilor vulnerabile in procesul de tranzitie, asigurarea accesului echitabil la beneficiile eficientei energetice) si cresterea cerintelor tehnice si reglementare prin incurajarea renovarilor ample care asigura imbunatatiri substantiale ale performantei energetice, conditii stricte privind certificatele de performanta energetica, monitorizarea riguroasa a progresului in implementarea masurilor.

Calendarul obligatiilor pentru cladirile cu emisii zero defineste o tranzitie etapizata care incepe cu cladirile publice noi in 2028 si se extinde la toate constructiile noi in 2030. Directiva stabileste cerinte clare: cladirile cu emisii zero trebuie sa prezinte performanta energetica foarte ridicata, eliminarea completa a combustibililor fosili si acoperirea integrala a necesarului energetic din surse regenerabile la nivel de cladire, zona sau prin sisteme centralizate cu energie regenerabila. Monitorizarea se extinde asupra emisiilor pe intreg ciclul de viata al cladirii, nu doar in faza operationala.

Cerintele tehnice obligatorii includ interzicerea instalarii sistemelor de incalzire pe baza de combustibili fosili in cladirile noi, cu exceptiile specifice, si obligativitatea proiectarii majoritatii cladirilor noi pentru instalarea tehnologiilor solare fotovoltaice sau termice. Infrastructura verde si de mobilitate devine parte integranta prin prevederi pentru statii de incarcare a vehiculelor electrice si facilitati pentru biciclete.

Implementarea efectiva se realizeaza prin strategii nationale care elaboreaza planuri cu tinte intermediare, programe de renovari si sprijin pentru proprietarii de cladiri si gospodariile vulnerabile, asa cum ilustreaza fig. 1. In contextul acestei tranzitii, formarea profesionala continua devine esentiala, fiind necesare interventii la o multitudine de elemente de constructie si sisteme aferente cladirii, asa cum demonstreaza activitatile prezentate in fig. 2. Sesiunile demonstrative de instruire privind tehnologiile si materialele naturale utilizate in constructiile nZEB, exemplificate in fig. 4, faciliteaza transferul de cunostinte si contribuie la reducerea decalajului de competente identificat ca o provocare majora in implementarea noilor standarde. Provocarea majora identificata in cadrul evenimentului consta in gestionarea fondului de cladiri existent, care in proportie de 75%-90% va continua sa fie exploatat pana in 2050. Pentru acest patrimoniu construit, orice renovare majora trebuie sa se apropie de standardul ZEB conform planurilor si cerintelor nationale, reprezentand o transformare graduala dar obligatorie catre obiectivul de neutralitate climatica pana in 2050. Aceasta abordare etapizata permite adaptarea progresiva a sectorului constructiilor la noile cerinte, mentinand echilibrul intre ambitiile climatice si fezabilitatea economica.

Fig. 1: Viziunea strategica pentru fondul de cladiri 2050 impune transformarea prin renovare aprofundata si constructii noi nZEB, sustinuta de Strategia Nationala de Renovare pe Termen Lung, pentru atingerea obiectivului de emisii scazute de carbon.

Fig. 2: Standardul nZEB se refera in special la reducerea necesarului energetic prin masuri de eficienta (configuratie, anvelopa, sisteme tehnice) si acoperirea consumului ramas prin surse regenerabile, conform cerintelor EPBD 2010 (cu revizuirile ulterioare).

Tranzitia de la standardul nZEB la ZEB reprezinta o evolutie fundamentala in abordarea sustenabilitatii in constructii, asa cum ilustreaza fig. 3. Aceasta transformare implica trecerea de la un consum aproape zero la emisii zero absolute in exploatare, cu evolutia de la utilizarea partiala a energiei din surse regenerabile la acoperirea integrala a necesarului energetic din astfel de surse. Dupa cum se poate observa in fig. 3, diferenta esentiala consta in eliminarea emisiilor de carbon (caracteristica ZEB), care necesita eliminarea combustibililor fosili si asigurarea energiei exclusiv din surse regenerabile, fie la nivel local, fie prin sisteme centralizate.

Fig. 3: EPBD 2024 si modul de evolutie de la nZEB la ZEB. Progresul fata de nZEB prin reducerea suplimentara a consumului energetic si eliminarea combustibililor fosili, asigurand energia exclusiv din surse regenerabile locale sau centralizate.

Fig. 4: Sesiuni demonstrative de instruire privind tehnologiile si materialele naturale utilizate in constructiile nZEB

Implementarea cladirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) se confrunta cu patru provocari fundamentale care necesita o abordare sistematica pentru asigurarea succesului tranzitiei catre eficienta energetica sporita.

Prima provocare consta in mobilizarea nivelului corect de investitii, manifestata prin costurile initiale mai ridicate pentru materiale si tehnologie de inalta performanta, riscuri de depasire a bugetelor initiale sau modificarea proiectelor din cauza costurilor neprevazute, necesitatea accesarii fondurilor UE, subventiilor si stimulentelor publice pentru sustinerea tranzitiei. Integrarea optimizata a tehnologiilor adecvate pentru nZEB reprezinta a doua provocare majora, caracterizata prin necesitatea instalarii tehnologiilor inovatoare care necesita specialisti calificati ce sunt inca insuficienti pe piata, calitatea executiei care poate compromite performanta energetica planificata in cazul realizarilor necorespunzatoare si provocarea integrarii mai multor sisteme tehnologice complexe intr-un ansamblu functional coerent.

Asigurarea conformitatii si reducerea decalajului de competente constituie a treia provocare esentiala, evidentiata prin lipsa fortei de munca specializate si a firmelor cu experienta. Aceasta poate genera probleme in executie si intretinere, un mediu legislativ insuficient de clar, multiplicarea autoritatilor implicate (situatie care creeaza confuzie si intarzieri ale proceselor de adoptare). Sistemul de monitorizare a starii fondului construit (bazat pe certificatele de performanta a cladirii si pasapoartele energetice) trebuie sa fie riguros si actualizat pentru a reflecta performanta reala a cladirilor. Constientizarea si acceptarea reprezinta cea de-a patra provocare, manifestata in prezent prin nivelul scazut de educatie privind beneficiile nZEB la nivelul investitorilor si publicului general, reticenta la costurile initiale mai mari si necunoasterea tehnologiilor necesare. Suplimentar, renovarea cladirilor existente, in special cele cu o vechime mai mare, la nivelul standardului nZEB poate fi dificila si cu rezultate variabile.

(va urma)

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

[1] Comisia Europeana. (2019). Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor ‒ Pactul Verde European, COM(2019) 640 final. EUR-Lex. Accesat la 12 iulie 2025, de la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52019DC0640;

[2] Comisia Europeana. (2021). Comunicare asupra rezultatelor evaluarii aplicarii Directivei 2010/31/UE privind eficienta energetica a cladirilor (COM(2021) 550 final). EUR‑Lex. Accesat la 16 iulie 2025, de la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52021DC0550;

[3] European Commission. (2025). Environment action programme to 2030. European Commission ‒ Environment. Accesat la 12 iulie 2025, de la https://environment.ec.europa.eu/strategy/environment-action-programme-2030_en?prefLang=ro;

[4] Parlamentul European si Consiliul. (2024). Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor si de modificare a Directivei (UE) 2020/1828. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32024L1275;

[5] Parlamentul European si Consiliul. (2021). Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European si al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru realizarea neutralitatii climatice si de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 si (UE) 2018/1999 („Legea europeana a climei”). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 243. Accesat la 12 iulie 2025, de la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1698248323471&uri=CELEX%3A32021R1119;

[6] Parlamentul European si Consiliul. (2024). Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru pentru stabilirea cerintelor in materie de proiectare ecologica pentru produsele durabile. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj/eng.

Autori:

dr. ing. Cristian PETCU ‒ INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucuresti

dr. ing. Andreea-Cristina HEGYI ‒ INCD URBAN-INCERC, Sucursala Cluj-Napoca

dr. ing. Horia PETRAN ‒ INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucuresti

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 228 – septembrie 2025, pag. 62-65