A fost odata un om care traia modest, sprijinindu-si saracia pe munca unui magar cu care isi rezolva problemele de zi cu zi, carand incoace si-n colo cele trebuincioase. Dar intr-o zi, omul, facandu-si socotelile, constata ca nu prea mai are mancare pentru magar si ca ar fi bine sa-i mai reduca din ratie. Magarul a mancat mai putin dar si-a facut treaba chiar sleit de puteri. Dupa inca doua zile, stapanul i-a repetat tratamentul, fiind foarte mandru de descoperirea sa, anume ca magarul isi face treaba chiar daca el ii reduce periodic hrana. Dar, ce sa vezi? Intr-o dimineata, stapanul, vrand sa plece din nou la treaba, si-a gasit animalul mort.
Orice asemanare cu vreo situatie economico-sociala din Romania zilelor noastre este intamplatoare.
Suntem in anul 2025, spre final. Economia „aproape duduie”. Masurile fiscal-bugetare aplicate in scopul reducerii deficitului bugetar incep sa-si arate roadele.
Institutul National de Statistica, prin Comunicatul din octombrie 2025, ne aduce la cunostinta situatia economica a sectorului Constructii din luna august, prima luna din acest an in care in sector se inregistreaza scaderi: „In luna august 2025, volumul lucrarilor de constructii a scazut fata de luna iulie 2025, ca serie bruta, cu 24,7%”. Sigur ca un supraoptimist ar spune ca, totusi, pe primele opt luni din 2025 se inregistreaza cresteri fata de perioada corespunzatoare din 2024 ‒ cu 9,7%. Este adevarat ca cifrele asta spun, doar ca se compara o „groapa” din 2024, cand sectorul s-a contractat in mare masura din cauza retragerii facilitatilor fiscale dar si intarzierilor la plata facturilor, cu un „varf” din 2025, cand firmele, panicate de masurile fiscal-bugetare si mai ales de stirea venita mai intai „pe surse” ca se vor reduce investitiile, au facturat la zi toate lucrarile executate.
Vor rezista firmele de constructii socurilor simultane care le-au fost aplicate (reducerea facilitatilor fiscale, marirea salariilor, intarzierea la plata facturilor cu peste 180 zile, reducerea investitiilor noi dar si a unora incepute)? Probabil ca raspunsul este pozitiv doar pentru cele care au reusit sa acumuleze un capital de supravietuire.
Ce vina are constructorul ca in Romania au fost doi ani electorali, iar politicienii si-au facut campanie electorala cu listele de investitii si au promovat la licitatii si au contractat lucrari pentru care nu aveau bugete?
ing. Adriana IFTIME
Chiar si asa, daca mediul politic ar tine cont mai mult de mecanismele functionarii companiilor si ca trebuie gasite masuri stimulative, nu coercitive, acestea ar aduce un surplus real in bugetul statului. Trebuie parasita ideea de „crestere economica bazata pe consum” si imbratisata paradigma de „crestere economica bazata pe productie”. Poate ca acum, daca nu este cumva prea tarziu, Guvernul si Parlamentul sa aplice masuri de crestere reala a economiei romanesti.
Mai dati magarului din poveste vreo sansa?
________________
Stire de ultima ora:
Din pacate, INS ne prezinta rezultatul anchetei efectuate in luna octombrie ‒ pentru urmatoarele 3 luni ‒ in randul managerilor, rezultat care anunta, in mod firesc, o tendinta de scadere a volumului de lucrari (cu peste 20%) si a numarului de angajati (cu peste 11%). Doar pentru preturi se anticipeaza o crestere de peste 37%.
Autor:
Adriana IFTIME ‒ Director General, Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC)
www. federatiaconstructorilor.ro
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 230 – noiembrie 2025, pag. 24
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns