JBA Consult Europe: Lider in cartografierea riscului pluvial urban si autor al primului Plan de Management al Apelor Pluviale din Romania

PLANUL DE MANAGEMENT AL APELOR PLUVIALE – CADRUL LEGAL. ZONE APLICABILE

Necesitatea elaborarii Planurilor de Management al Apelor Pluviale (PMAP) a aparut in contextul cresterii frecventei inundatiilor, al amplificarii efectelor acestora cu precadere la nivelul zonelor urbane, generate de schimbarile climatice manifestate in special in ultimii 10–15 ani, precum si ca urmare a modificarilor legislative din domeniul managementului riscului la inundatii, atat la nivel european cat si la nivel national.

In Romania, cadrul legal care reglementeaza elaborarea Planurilor de Management al Apelor Pluviale a fost promovat in ultimii ani, pe baza unor proiecte (aplicatii de finantare in Programul Operational Capacitate Administrativa) si servicii de consultanta asociate, servicii in care JBA a avut un rol important.

Unul dintre principalii piloni de baza ai legislatiei europene in domeniul apelor si un element-cheie transversal in promovarea celor trei acte normative mai sus-mentionate este Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si managementul riscului la inundatii. Aceasta obliga Statele Membre la elaborarea Planurilor de Management al Apelor Pluviale pentru zonele cu risc potential semnificativ la inundatii (Areas with Potential Significant Flood Risk ‒ APSFR) avand sursa pluviala.

Implementarea acestei Directive in Romania a condus la delimitarea de catre Autoritatea Competenta (Administratia Nationala „Apele Romane”), in anul 2019, a 17 zone urbane cu risc pluvial semnificativ la inundatii – de desemnarea si raportarea la Comisia Europeana a altor 7 zone. Cele 24 de zone urbane cu risc pluvial semnificativ la inundatii sunt evidentiate in fig. 1.

Fig. 1: Distributia la nivel national a celor 24 de zone urbane cu risc pluvial semnificativ la inundatii

TERMEN DE ELABORARE A PLANURILOR DE MANAGEMENT AL APELOR PLUVIALE

Calendarul de elaborare a Planurilor de Management al Apelor Pluviale deriva din obligatiile de raportare ale Directivei Inundatii, avand in vedere faptul ca PMAP reprezinta un element-cheie al Programului de Masuri dezvoltat la nivel de APSFR; aceste programe de masuri sunt integrate in Planurile de Management al Riscului la Inundatii elaborate la nivelul fiecarei Administratii Bazinale de Apa, aprobate prin HG si mai apoi raportate la CE. Avand in vedere aceasta necesitate de corelare, termenul recomandat de finalizare a acestor Planuri este decembrie 2026, astfel incat pana in iunie 2027 Planul sa obtina avizul Administratiei Publice Locale, al Serviciului de Gospodarire a Apelor si al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, urmand ca ulterior sa fie aprobat prin Hotararea Consiliului Local.

PRIMUL PLAN DE MANAGEMENT AL APELOR PLUVIALE DIN ROMANIA

La solicitarea Primariei Pitesti, JBA Consult Europe a elaborat Planul de Management al Apelor Pluviale aferent Municipiului Pitesti si zonei limitrofe a acestuia.

Desi in Romania nu este legiferata inca o Metodologie de elaborare (continut cadru) pentru intocmirea Planurilor de Management al Apelor Pluviale in zonele urbane, pe baza experientei JBA in diverse proiecte si a bunelor practici europene si internationale, am propus urmatoarea structura de continut a Planului, agreata cu Autoritatea Locala (fig. 2).

Fig. 2: Structura de continut ‒ PMAP Pitesti

Analiza a inceput cu identificarea surselor majore de inundatii (pluviale si fluviale, in acest caz), in urmatoarea etapa fiind puse in evidenta, detaliat, cauzele care duc la inundatii in municipiul Pitesti (intre care mentionam extinderea suprafetelor impermeabile, pantele naturale ce dreneaza rapid apa spre zonele joase ale orasului, subdimensionarea anumitor sectiuni ale retelelor de canalizare dar si interactiunea cu riscurile fluviale ale raurilor Arges si Bascov).

In vederea identificarii zonelor critice de drenaj (a zonelor de baltire), s-a valorificat modelul hidraulic 2D rain-on-grid, dezvoltat initial de JBA in proiectul national RO-FLOODS (2023), si care a fost pus la dispozitia Primariei de catre ABA Arges– Vedea (beneficiarul proiectului RO-FLOODS); acest model a fost actualizat cu informatii furnizate de Primaria Pitesti si Operatorul Apa Canal 2000. Modelarea a inclus intregul teritoriu administrativ si zonele de deal din proximitatea orasului, pentru a surprinde scurgerile de suprafata care contribuie semnificativ a inundarea zonelor urbane.

Scenariile studiate prin modelare pentru municipiul Pitesti includ:

• scenariul actual de amenajare pentru ploile de calcul cu frecventa de 1 la 10 ani, 3 ani, 100 ani;
• scenariu de schimbari climatice;
• scenariul post-implementare a strategiilor de masuri propuse pentru ploile de calcul cu frecventa de 1 la 10 ani.

Fig. 3 ilustreaza harta de hazard la inundatii pluviale (adancimi si viteze), elaborata in scenariul actual de amenajare pentru zona de nord a Municipiului Pitesti, luand in considerare ploaia decalcul cu frecventa de 1 la 3 ani.

Fig. 3: Harta de hazard (adancimi, viteze) la inundatii pluviale ‒ Scenariul actual

Pe baza modelarii hidraulice s-au identificat zonele critice de drenaj si s-au propus masuri agreate cu Autoritatea Locala. Masurile au fost propuse la doua scari spatiale, atat la nivelul municipiului cat si la nivelul celor 13 cartiere reprezentative. In procesul de identificare a masurilor, s-a acordat o atentie prioritara solutiilor de tip Infrastructura Verde. Acest demers a inclus evaluarea riguroasa a zonelor verzi existente, a vailor urbane, a spatiilor libere din interiorul cartierelor si a coridoarelor naturale care pot functiona ca zone-tampon (de retentie) in timpul ploilor intense.

Localizarea masurilor propuse a luat in considerare conceptul/ modelul „sursa-cale-receptor” (source – pathway – receptor) (fig. 4); cateva exemple: bariere permeabile (localizate la „sursa”, respectiv pe versantii din zona impadurita situata la sud-vest de cartierul Gavana), extinderea retelelor de drenaj al apelor pluviale pe strada Intr. Nicolae Balcescu (masura localizata la nivelul „caii de scurgere” – pentru elementul „zone rezidentiale”), restaurarea paraului Valea Rea (masura localizata la nivelul „receptorului – lunca inundabila a cursului de apa”).

Fig. 4: Elemente ale modelului „sursa-cale-receptor”, considerate in localizarea masurilor propuse

Pentru a sprijini transpunerea strategiilor intr-un plan de investitii practic si fezabil, masurile au fost grupate in pachete de investitii si, mai apoi, structurate dupa cum urmeaza:

• Pachet investitional cu masuri in curs de implementare;
• Pachet investitional Strategia integrala, masuri prioritizate astfel:
  • masuri pe termen scurt (< 5 ani);
  • masuri pe termen mediu (5 – 10 ani);
  • masuri pe termen lung (> 10 ani);
• Pachet investitional cu masuri accesibile.

Pachetul investitional cu masuri accesibile reprezinta o selectie a masurilor din Pachetul investitional Strategia integrala, respectiv masuri cu un cost scazut, „low regret” (masuri ale caror beneficii sunt evidente si care merita luate in considerare in orice situatie) si masurile usor de implementat.

In final, a fost efectuata o estimare a costurilor pachetelor de investitii, rezultand ca pentru implementarea Strategiei integrale a PMAP Pitesti este necesara alocarea unui buget de cca 57 milioane de euro (pentru orizontul de timp 2025–2035).

LECTII INVATATE. RECOMANDARI

Planul de Management al Apelor Pluviale reprezinta raspunsul tehnic si administrativ necesar pentru gestionarea eficienta a scurgerilor de suprafata si reducerea riscurilor asociate precipitatiilor extreme.

Din experienta elaborarii PMAP Pitesti, se desprind o serie de lectii invatate / recomandari util a fi luate in considerare in elaborarea viitoarelor planuri:

• Planul trebuie astfel construit incat sa devina un instrument de planificare pragmatic la indemana Autoritatii Locale, incadrand Programul de Masuri pe termen scurt, mediu, lung;
• Se recomanda modelarea detaliata a infrastructurii existente de canalizare a apelor pluviale si SuDS; in acest caz, este esential ca informatia referitoare la reteaua de canalizare, statii de pompare, potentiale structuri pentru deversare in emisar si componenta cartografica (harta) asociata documentatiilor de amenajare a teritoriului sa fie georeferentiata;
• Modelul poate necesita integrarea surselor de inundatii fluviale si pluviale, iar acest aspect trebuie lamurit inca de la inceputul analizei si construirii modelului;
• PMAP este un instrument de planificare care trebuie luat in considerare inca din etapele incipiente ale planificarii spatiale, prin studii dedicate si modelare hidraulica, pentru a sprijini solutii/masuri durabile de gestionare a excesului de apa pluviala.

Este absolut necesara (vitala) in dezvoltarea PMAP colaborarea intre urmatoarele entitati: Autoritatea Locala – principala autoritate responsabila de elaborarea acestui Plan, Operatorul de Apa Canal – operatorul serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare, si Administratia Bazinala de Apa pe teritoriul careia se afla zona cu risc pluvial – reprezentant la nivel bazinal al autoritatii competente centrale responsabile de implementarea si raportarea Directivei Inundatii.

Autor:

dr. ing. Daniela RADULESCU ‒ Director General JBA Consult Europe

JBA Consult Europe
Str. Av. Petre Cretu nr. 34, Sector 1, Bucuresti
+40 314 204 598
info@jbaconsulting.ro
www.jbaconsulting.ro

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 231 – decembrie 2025, pag. 110-112