VEGO Holdings: Orasul construit, orasul in miscare si respectul pentru profesia de proiectant

DESPRE CLADIRI LANGA CIMITIRE, PISTE DE BICICLETE SI FELUL IN CARE ALEGEM SA NE PRIVIM ORASUL, DINCOLO DE CAMPANIE

In ultimele saptamani, un santier de locuinte aflat langa Cimitirul Bellu a fost transformat, aproape peste noapte, in subiect de campanie. In acelasi timp, proiecte reale – cum sunt cei peste 100 de kilometri de piste de biciclete dintre sectoarele 2, 3, 4 si Cernica – raman, de multe ori, pierdute in zgomotul de fundal al dezbaterii publice. In spatele acestor teme aparent diferite – un bloc langa un cimitir si o retea mare de infrastructura velo – se afla insa aceeasi intrebare: ce fel de oras vrem? Un oras in care profesionistii isi pot face meseria cu respect, iar regulile sunt respectate, sau un oras in care totul devine decor electoral?

VEGO se delimiteaza explicit de orice instrumentalizare politica a proiectelor la care lucreaza. Nu sustinem si nu contestam niciun candidat; ne limitam la a apara un principiu simplu: respectul simultan pentru lege, pentru oras si pentru profesia de proiectant.

1. Cladiri langa cimitire: normalitate urbana, nu blasfemie electorala

Cazul cladirii de langa Cimitirul Bellu a fost prezentat public, de multe ori, intr-o cheie emotionala: „bloc peste morminte”, „turn langa cruci”, „oras fara suflet”. Daca lasam insa la o parte sloganul de campanie si ne uitam la realitate, tabloul arata altfel: vorbim despre un teren privat pe care, istoric, au existat constructii – hale, cladiri anexe – si care a trecut prin autorizatii de desfiintare si printr-un PUZ aprobat cu multi ani inainte de actuala disputa; vorbim despre o decizie de urbanism veche, prin care s-au stabilit regimul de inaltime si functiunile admise; iar firma de proiectare vine mult mai tarziu, cu rolul de a transforma o regula existenta intr-o solutie concreta.

Cand proprietarul ajunge la proiectant, vine cu un drept de proprietate recunoscut de stat, cu un cadru urbanistic prestabilit (PUG, PUZ, uneori PUD) si cu obligatia de a respecta avizele tehnice si de patrimoniu. Firma de proiectare nu inventeaza de la zero regimul de inaltime si nici nu decide singura daca langa un cimitir se construieste sau nu. Rolul ei este sa gaseasca cea mai buna solutie posibila in interiorul regulii stabilite de autoritatile publice. A transforma acest rol profesional in culpa morala, doar pentru ca este util intr-o campanie, inseamna sa lovesti exact in cei care incearca sa tina orasul intr-o logica de legalitate si coerenta.

2. Verticalitate si vecinatate cu cimitirele: cum arata normalitatea in marile capitale

De la primele orase cu ziduri pana la metropolele contemporane, verticalitatea e raspunsul natural la densitate, la lipsa de teren si la nevoia de a locui aproape de locul de munca, de scoli si de transport public. In marile capitale, vecinatatea dintre locuinte si cimitire nu este nici scandal, nici noutate exotica, ci o realitate gestionata prin reguli si arhitectura responsabila.

La Paris, in jurul cimitirului Père Lachaise, pe strazi precum Avenue Gambetta si Boulevard de Ménilmontant, anunturile imobiliare vorbesc deschis despre „apartamente cu vedere spre Père Lachaise”. La Londra, in dreptul Highgate Cemetery, artere precum Swains Lane si Oakeshott Avenue gazduiesc blocuri de apartamente lipite de limita cimitirului, relatia directa dintre ferestre si spatiul comemorativ facand parte din peisajul urban acceptat. La Stockholm, in apropierea cimitirului Katarina kyrkogård, pe strazi precum Högbergsgatan, locuintele se integreaza firesc in peisajul urban adiacent.

Nu inventam nimic exotic la Bucuresti. Ceea ce pare „de neacceptat” in discursul electoral este, in fond, alinierea la o normalitate urbana deja asumata in Stockholm, Paris sau Londra, acolo unde locuintele si cimitirele coexista in acelasi tesut, cu reguli si cu decenta. Adevarata intrebare nu este „se poate construi langa un cimitir?”, ci „cum construim langa un cimitir, astfel incat sa respectam si memoria, si orasul, si munca profesionala?”.

3. Peste 100 de kilometri de mobilitate velo-pietonala intre sectoarele 2, 3, 4 si Cernica

In timp ce ne agatam de o singura imagine – un bloc langa gardul unui cimitir – riscam sa trecem cu vederea proiecte care chiar schimba modul in care ne miscam prin oras. Un astfel de proiect este reteaua de peste 100 de kilometri de piste de biciclete si trasee pietonale care leaga sectorul 2, sectorul 3, sectorul 4 si Cernica, pregatita pentru finantare europeana, in logica planurilor strategice de mobilitate.

Nu vorbim doar de duminici la padure, ci de infrastructura de zi cu zi: legaturi intre Obor, Baicului, Pantelimon, Titan, Dristor, Vitan, Timpuri Noi, conexiuni cu Popesti-Leordeni si Cernica, posibilitatea reala ca cineva sa se urce pe bicicleta in sectorul 2, sa traverseze sectorul 3 si sa ajunga in sectorul 4 sau la Cernica pe un traseu coerent, nu pe bucati rupte. Initiativa a fost anuntata public de primariile sectoarelor 2, 3 si 4, cu intentia de a depune impreuna proiectul in cadrul Programului Regional Bucuresti–Ilfov 2021–2027, pe linia de mobilitate cu emisii reduse. In cifre mari, vorbim de zeci de kilometri de piste in sectorul 2, conectati la reteaua existenta; de circa 100 km in sectorul 3, care asigura legatura inclusiv cu Popesti-Leordeni si Cernica; si de completari si legaturi noi in sectorul 4, corelate cu Masterplanul Velo si cu proiectele deja incepute.

In spatele acestor cifre sta, din nou, munca de proiectare: studii de fezabilitate, trasare de rute, verificarea standardelor de latime, separarea fata de trafic, intersectii sigure, detalii de iluminat si de scurgere a apelor. Aici este locul VEGO: intre documentele strategice (Masterplan Velo, Planul de Mobilitate Urbana Durabila), conditiile de finantare europeana si asfaltul pe care vor rula bicicletele. Nu desenam doar linii colorate pe planse, ci incercam sa construim o retea care poate fi folosita zi de zi, in siguranta, de copii, adulti si varstnici.

4. Doua tipuri de respect, aceeasi logica urbana

Daca punem cap la cap cele doua teme – cladirea langa Bellu si reteaua de piste – vedem ca nu sunt subiecte separate, ci doua fete ale aceleiasi probleme: modul in care alegem sa ne raportam la oras. De o parte, respect pentru memoria si pentru spatiul cimitirului – adica sa nu intervenim pe locuri de inhumare existente, sa respectam zonele de protectie si avizele, sa evitam solutiile arhitecturale ostentative spre cimitir. De cealalta parte, respect pentru munca de proiectare si pentru dreptul legitim de a construi si a dezvolta infrastructura – adica sa nu demonizam proiectantul cand lucreaza in cadrul legal, sa intelegem ca fara firme de proiectare viabile, cu profit si taxe platite, nu exista control tehnic real, si sa acceptam ca orasul trebuie sa creasca si pe verticala, si in mobilitate alternativa, daca vrem un Bucuresti functional.

In acest sens, pozitia noastra este simpla: respect pentru cel care locuieste langa un cimitir, pentru cel care merge cu bicicleta la serviciu, pentru cel care inca depinde de masina; respect pentru morti si pentru locurile lor de odihna; respect pentru cei care, din planse, normative si modele 3D, incearca sa armonizeze toate aceste lumi.

5. La final de an: mai putina suspiciune, mai mult oras construit cu cap

Ne apropiem de finalul de an. Vor trece campaniile, se vor dezlipi afisele, se vor stinge talk-show-urile. Ce ramane sunt cladirile construite sau oprite, traseele de bicicleta si trotuarele refacute – sau lipsa lor –, si munca vizibila si invizibila a celor care proiecteaza, verifica, avizeaza si construiesc. Noi alegem sa ramanem aici, in miezul acestui proces, cu o singura cerere: respect pentru oras, in toate formele lui. Respect pentru locurile de odihna, pentru dreptul de a construi legal, pentru infrastructura care ne permite sa ne miscam altfel si pentru profesionistii care tin totul laolalta.

Dincolo de tensiunile momentului, dinspre echipele VEGO, mesajul este acesta: va dorim un sfarsit de an in care sa priviti orasul cu un pic mai multa incredere si cu un pic mai putina suspiciune. Sa avem cu totii puterea sa construim – in sus, in lungul strazilor si in interiorul nostru – un Bucuresti mai coerent, mai sigur si mai demn. La multi ani!

VEGO HOLDINGS
office@vego.holdings
Telefon/ Fax: 0371.488.910/ 0372.871.942
www.vego.holdings

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 231 – decembrie 2025, pag. 20-21