Teatrul National I. L. Caragiale Bucuresti. Refacere si modernizare (II)

„Numai cine nu munceste nu greseste”, spune un vechi proverb romanesc. De acest lucru ne-am dat si noi seama dupa publicarea unui articol pe aceasta tema in revista din luna aprilie a.c. In urma reactiei cititorilor s-a cerut o prezentare mai detaliata a ceea ce a insemnat si inseamna ampla lucrare ce se desfasoara la T.N.B.

O facem acum impreuna cu contributia determinanta a autorilor si realizatorilor acestui vast santier de modernizare si reconfigurare a Pietei Universitatii in ansamblul ei. Ne ajuta in acest sens prof. dr. arh., membru corespondent al Academiei Romane, Romeo Belea si arh. Gabriel Cosmin Ghelmegeanu – director general al Peccon Invest SRL, carora le multumim pe aceasta cale.

Asadar, continuam prezentarea serialului de articole pe aceasta tema.

Prezentare generala

A. Bazele elaborarii proiectului ”STABILITATEA si SI­GURANTA in EXPLOATARE, OPTIMIZARE FUNCTIONALA, TEHNOLOGICA si ORGANIZATORICA a ANSAMBLULUI INSTITUTIONAL TEATRUL NATIONAL I. L. CARAGIALE – BUCURESTI” au fost constituite de o serie de expertize si analize ale caror concluzii erau menite sa defineasca necesitatile, intentiile si scopurile finale.

In acest scop, s-au realizat:

A.1. Expertiza privind siguranta la foc;

A.2. Expertiza structurii de rezistenta.

Concluziile acestora, in special a celei de-a doua, concluzii obiective si implicit obligatoriu de aplicat, prevedeau:

A.2.1. O urgenta consolidare a corpului Salii Mari, prin descarcarea de sarcinile adaugate in anul 1985 deasupra si pe langa constructia existenta;

A.2.2. Consolidarea corpului median ”B” cu anexe, precum si a corpului ”C” – Studio, printr-o redistribuire mai echi­­librata a inaltimilor si planseelor.

De asemenea, concluziile expertizelor impun indepartarea constructiilor parazitare alipite pe langa si pe terasele ansamblului cladirilor T.N.B. de-a lungul ultimilor 10-15 ani.

A.3. Analizarea, impreuna cu conducerea T.N.B., a posibilitatii de a se exploata mult mai eficient spatiile existente, prin mutari de functiuni in spatii si locuri mai adecvate actualelor realitati tehnologice si prin refunctionalizarea spatiilor astfel eliberate.

A.4. Analizarea, impreuna cu conducerea T.N.B., a modului de functionare a unor institutii prestigioase (Teatrul National din Londra, Royal Festival Hall, Barbicane Center, Lincoln Center etc).

A.5. Consecinta acestor analize a condus la convingerea privind posibilitatea de realizare si in cadrul T.N.B. a unui spatiu public continuu, atractiv prin functiuni complementare celei principale de spectacol (galerii de arta, expozitii, cafenele, baruri cu recitaluri, librarii, anticariat, sala multifunctionala – expo, reuniuni, conferinte etc, centre de informare si altele).

B. INSUMAREA CONCLUZIILOR, EXPERTIZELOR si ANALIZELOR de mai sus a condus la obtinerea unui proiect, in cadrul aceluiasi spatiu existent, a:

B.1. UNEI MAI BUNE SI EFICIENTE DISTRIBUIRI A FUNCTIUNILOR:

B.1.1. Refacerea Salii Mari, fapt care va conduce, pe langa o noua expresie arhitecturala, la o mai buna vizibilitate si audibilitate;

B.1.2. Repunerea in functiune a transformabilitatii salii „Studio” (unica cel putin pe plan european, prin posibilitatea transformarii in contacte de tip italian, elisabethan si arena in 22 minute);

B.1.3. Refunctionalizarea salii „Atelier”;

B.1.4. Realizarea a inca doua sali de spectacol cu geo­metrie variabila;

B.1.5. Realizarea unei sali in aer liber, a carei aparitie va prelungi stagiunea teatrala si pe timpul verii;

B.1.6. Realizarea unei sali polifunctionale (conferinte, proiectii, recitaluri, reuniuni, expozitii) – Sala „Media”.

B.1.7. Reamplasarea, redimensionarea atelierelor, depozitelor.

B.2. UNUI VAST SI CONTINUU SPATIU DESCHIS PUBLICULUI 12-13 ORE PE ZI, atractiv prin pluralitatea functiunilor prevazute (expozitii, librarie, anticariat, cafe­nele, baruri, restaurant etc), spatiu public ce va asigura accesul facil la toate cele sase sali realizate.

B.3. EXPRESIA ARHITECTURALA EXTERIOARA VA REVENI LA CEA INITIALA, de dinaintea interventiei brutale din anul 1985, readucand Teatrul National la scara importantelor cladiri existente in Piata Universitatii: Spitalul Coltea, Ministerul Agriculturii, Universitatea Bucuresti, scoala de Arhitectura.

C. DESCRIEREA PARTIULUI DE ARHITECTURA

C.1. CORPUL ”SALA MARE” – A1

C.1.1. SPATIUL PUBLIC

Va fi astfel refunctionalizat, incat sa se inscrie in conceptul de ”Centru Cultural”.

C.1.1.1. Astfel, de la cota -5,35, actualul foyer al salii ”Amfiteatru”, cu acces direct din exterior, dinspre b-dul Carol I, capata functiunea de Galerie de Arta, in legatura directa atat cu Muzeul Teatrului, cat si cu foyerul principal de la cota ±0,00, inscriindu-se in circuitul public continuu. Spatiul exterior ar trebui reamenajat si reconsiderat.

C.1.1.2. In foyerul de la cota ±0,00 – accesul principal al Salii Mari:

C.1.1.2.1. Se vor reamplasa garderobele in spatiul de sub sala de spectacol, iar grupurile sanitare pentru public in spatiul de sub scena Salii Mari, la acceasi cota cu garderobele.

C.1.1.2.2. Totodata, va aparea o functiune noua, o cafenea, la aceeasi cota cu garderobele si grupurile sanitare. Astfel, garderobele si cafeneaua se vor regasi pe planseul cotei -1,00, in locul salii ”Amfiteatru”, a carei desfiintare a fost ferm solicitata de catre conducerea T.N.B. Aceasta cafenea poate deveni, ocazional, loc pentru dezbateri lite­rare, data fiind amplasarea sa intre o librarie si un anticariat.

C.1.1.2.3. La cota ±0,00 se vor realiza, in exclusivitate din piese de mobilier, o librarie spre sud (b-dul Carol I) respectiv un anticariat spre nord (hotel ”Intercontinental), precum si doua puncte de informare generala spre intrarea principala.

C.1.1.2.4. La cota +2,25, pe un planseu nou creat, in legatura cu podestele scarilor curbe, ca si cu cele ale scarilor dintre diafragmele curbe, se va realiza o functiune de expunere.

C.1.1.2.5. La cota +5,50, pe suprafata foyerului principal, se vor amplasa circa 100 de locuri in fotolii cu masute spre Tapiseria Principala, astfel incat, pe fundalul acesteia, pe un podium realizat prin extinderea banchetei existente, sa se poata sustine recitaluri. Grupul de fotolii cu masute este, de fapt, o extindere functionala a PUB-ului care va fi amenajat in locul actualului bufet. Dat fiind cadrul deosebit in care va fi amplasata (cele trei tapiserii si o sculptura in lemn – autor D. Maitec) acest PUB – cafenea ar putea deveni, ocazional, loc pentru dezbateri artistice, muzicale etc.

C.1.1.3. Restul functiunilor, pana la cota terasei, existente deja intre diafragmele curbe ale salii, se vor adapta corespunzator reconsiderarii necesitatilor Salii Mari propriu-zise.

C.1.1.4. Pe terasa, la cota +17,25…+18,00, profitand de panorama unica ce se deschide asupra centrului orasului, se va realiza, adiacent diafragmelor curbe ale Salii Mari, un spatiu inchis cu sticla, pentru o cafenea-expozitie, cu extindere functionala in exterior, pe terasa copertinei foyerului Salii Mari.

C.1.1.5. La cota +24,50, pe terasa de deasupra Salii Mari, intre diafragmele curbe existente, se va realiza un spatiu de joc in aer liber, pentru circa 300 de spectatori, si un grup de cabine pentru actori, adosat turnului scenei Salii Mari.

C.1.1.6. Pentru fluidizarea circulatiei persoanelor la toate functiunile descrise, ca si pentru a asigura o legatura cu Muzeul Teatrului, cu holul-foyer de la cota -1,00 a corpului ”B” – Anexa, precum si cu functiunile publice aferente cotei -1,00 din corpul ”A2” – Scena Salii Mari, se vor reface scarile existente, inchise in casa de scara, si se pastreaza ascensoarele amplasate in anul 1985.

C.1.2. SPATIUL TEHNIC

Distribuit pe diferite niveluri, incepand de la cota -7,25 pana la cota +24,50 (centrale, cabine tehnice etc).

C.1.3. SALA MARE PROPRIU ZISA

C.1.3.1. Conditionari privind Geometria Salii

O conditionare obiectiva a rezultat din expertizarea structurii de rezistenta, care prevede refacerea tuturor diafragmelor curbe, de la nivelul de peste parterul Salii Mari in sus, diafragme demolate in anii 1983-1984.

C.1.3.2. Prin demolarea mentionata a rezultat o sala foarte lata, care nu asigura o audibilitate corespunzatoare si nici o vizibilitate adecvata asupra campului de joc. Concluziile ferme ale expertizei structurii ne obliga sa refacem cele patru diafragme curbe din beton armat (late de 80 cm), demolate in anul 1985, pe pozitiile initiale.

N.B. In practica proiectarii salilor de spectacol, in special a celor de teatru, se utilizeaza o diagrama optima in amplasarea locurilor (exista si alte doua diagrame utilizate, dar ne vom opri la cea descrisa, ca fiind cea mai eficace si practica), diagrama care se construieste prin trasarea a doua unghiuri de cate 200 de la varfurile arlechinilor fata de axul salii si prin aria determinata de doua arce de cerc, avand centrele in varfurile arlechinilor si razele de cca. 25 m. Aceasta valoare este considerata ca maxima din punct de vedere al acuitatii vizuale si a celei auditive – in cazul teatrelor dramatice in mod special – unde perceptia asupra jocului actorilor este foarte importanta. In cazul Salii Mari, am considerat, ca baza comuna de lucru, ipoteza – de altfel frecventa – de inchidere, prin glisarea arlechinilor, a campului de joc la 12 m, premiza care conduce la o concluzie foarte asiguratorie. Tot practica curenta de proiectare a salilor de teatru dramatic accepta un procentaj de circa 5% de locuri care ies din suprafata rezultata prin suprapunerea cu diagrama mentionata. Comparativ, am studiat diferen­tele dintre sala propusa prin prezentul Studiu de Fezabilitate (4,9% locuri in afara diagramei) si sala existenta (peste 27% locuri in afara diagramei).

C.1.3.3. Sala propriu zisa redistribuie locurile si circulatiile in parterul salii.

C.1.3.4. Se prevad loji la nivelul parterului salii (benoare) menite sa populeze peretii laterali, dar, mai ales, sa contri­buie la accentuarea sunetului reflectat.

C.1.3.5. Se mai prevad doua randuri suprapuse de loji, dintre care cele centrale (axiale) sunt amplasate peste Loja oficiala, aducand-o pe aceasta la o scara adecvata.

C.1.3.6. Tavanul salii a fost studiat astfel incat sa satisfaca urmatoarele criterii:

C.1.3.6.1. – contribuie intr-o masura cat mai mare la reflectarea sunetului

C.1.3.6.2. – asigura, prin intermediul celor doua punti de lumini, un iluminat al scenei cat mai bun.

Consideram ca geometria astfel rezultata, finisata si mobilata in mod corespunzator, va conduce la obtinerea unei atmosfere propice contactului spectatorului cu spectacolul, pentru toate cele circa 900 de locuri. Am eliminat, totodata, ipoteza amplasarii strapontinelor, data fiind tinuta necesara Salii Mari a Teatrului National. In actuala sala, din 1.157 locuri, 61 sunt strapontine.

C.2. CORPUL ”SCENA MARE” – A2

C.2.1. La cota -1,00, la exterior fata de zona Scenei Mari, realizand un planseu sub buzunarul de fund al scenei, se va amplasa o sala denumita ”Sala Mica”, pentru circa 250 locuri, transformabila prin intermediul unor gradene retractabile si a sirurilor de scaune mobile. La aceeasi cota (-1,00), pe un planseu existent, se va realiza un foyer – expozitie aferent Salii Mici, cu accese dinspre fatadele sud (b-dul Carol) si est (str. Arghezi). Sala Mica va fi de asemenea accesibila, in cadrul circuitului public general, dinspre foyerul general al corpului ”B” – Anexa, aflat la aceeasi cota.

C.2.2. Intre cotele -6,70 si +5,50 se vor realiza alte trei plansee intermediare, intre axele 35 si 39 si M – N, la cotele -3,85, -1,00 si +2,25, unde se vor amplasa cabine pentru actorii care vor juca in Sala Mica.

C.2.3. Pe terasa corpului ”A2” – Scena Mare, la cota +18,60, inspre nord, in continuarea functiunilor corpului ”B” – Anexa, se va amplasa sala de lectura a actorilor, cu acces direct pe terasa corpului ”A2” si cu depozitul aferent. De asemenea, va fi creat un depozit care va deservi spatiul de joc de pe terasa Salii Mari: Sala in aer liber.

C.2.4. Revenind la terasa corpului ”A2”, in limitele spa­tiului disponibil, se vor amplasa terenuri de sport pentru actori: volei, baschet etc.

C.3. CORPUL ”B” – ANEXA

C.3.1. SPATIUL PUBLIC

S-a considerat absolut necesara animarea publica a corpului ”B”, prin deschiderea zonei parterului spre spatiul exterior – in locul unor birouri si ateliere – ca si prin amplasarea unor sali de spectacol legate de holul-foyer al cotei -1,00, spatiu care asigura continuitatea la nivelul holurilor foyer ale celor trei corpuri: ”A1” – Sala Mare, ”B” – Anexa si ”C” – Studio.

C.3.1.1. Foyerul sus-mentionat, de la cota -1,00, care va constitui legatura comuna tuturor spatiilor publice, prin intermediul scarii Nord cu foyerul Salii Mari, respectiv cu foyerul salii ”Studio”, va avea un acces larg din exterior atat dinspre Vest – spatiul public din fata T.N.B., cat si dinspre Est, contribuind la reanimarea si readucerea strazii Tudor Arghezi la nivelul unei strazi centrale, pitoresti. Holul astfel rezultat va asigura o distributie facila a circulatiei publice spre toate zonele T.N.B., servind, totodata, pentru expozitii, relaxare, cuprinzand doua cafenele, centru de informatii, garderobe si grupuri sanitare. Acest hol-foyer-expozitie va asigura si legatura directa cu Restaurantul Actorilor, amplasat in corpul ”C” – Studio, si dotat, la randul sau, cu acces independent din strada T. Arghezi.

C.3.1.2. Sala ”Media” va fi amplasata tot la cota -1,00, si va avea flexibilitate totala: expozitii, recitaluri, reuniuni, conferinte, proiectii etc, pentru maximum 300 locuri.

C.3.1.3. In acelasi timp, foyerul cotei -1,00, prin reali­zarea a doua scari si doua lifturi destinate exclusiv publicului, va asigura accesul la sala ”Pictura”, care va fi amplasata la cota +5,50 (in locul atelierului de pictura, care, la randul sau, va fi reamplasat in sirul atelierelor de productie decoruri).

Sala ”Pictura”, prin mobilitatea gradenelor retractabile cu scaune, va asigura posibilitatea unor modificari rapide ale geometriei, de la tipul italian, la cel elisabethan sau arena, pentru max. 300 spectatori; (in cazul variantei italian, se va folosi, ca scena, spatiul foarte inalt al atelierului de premontaj decoruri).

C.3.2. FUNCTIUNI DESTINATE PERSONALULUI ARTISTIC

C.3.2.1. Cabinele actorilor si regruparile existente au fost pastrate intocmai, adaugandu-se regrupari pentru salile ”Media” si ”Pictura”.

C.3.2.2. Salilor de repetitii de la cota -6,70 li se vor adauga alte doua, la cota +13,00.

C.3.2.3. La cota -6,70, pe latura vestica a corpului ”B”, s-a prevazut un club-bufet destinat sa-i reuneasca in mod natural pe toti cei ce deservesc ”TEATRUL”: personal artistic, administrativ, tehnic.

C.3.3. FUNCTIUNI DESTINATE PERSONALULUI ADMINISTRATIV

Birourile existente vor fi pastrate in actuala distributie, cu exceptia celor de la cota -1,00, pe locul carora se va realiza holul-foyer si care vor fi reamplasate la cota +18,60, spre latura vestica, motiv pentru care vor fi prelungite scarile si ascensoarele destinate personalului, existente mai jos. Va fi, astfel, completat nivelul retras existent al corpului ”B” – Anexa, ca si ultimul nivel al corpului ”C” – Studio, in locul actualului depozit pentru decoruri.

C.3.4. FUNCTIUNI TEHNICE

C.3.4.1. Ateliere

O foarte atenta analiza a actualului mod de utilizare a atelierelor destinate executiei decorurilor a evidentiat necesitatea redimensionarii si reamplasarii lor, astfel:

C.3.4.1.1. Atelierul de pictura, mult prea mare pentru gradul sau de utilizare, va fi reamplasat in locul atelierului de vopsitorie, neutilizat in prezent, langa atelierul de tamplarie, prin preluarea unor spatii;

C.3.4.1.2. Atelierul de tamplarie, printr-o reamplasare a utilajelor fata de volumul si caracteristicile de lucru, poate fi micsorat ca suprafata;

C.3.4.1.3. Atelierul de spalatorie, calcatorie, curatatorie chimica si boiangerie, existent la subsol, unde ofera conditii inadecvate de lucru, va fi reamplasat la cota +12,00, deasupra atelierului mecanic, pe acelasi nivel cu atelierul de butaforie (mutat la randul sau din pozitia actuala) si cu atelierul de tapiterie (care se va extinde si peste zona golului cu h = 11 m a atelierului de tamplarie);

C.3.4.1.4. La galeria de manevra, cu actuala inaltime de 11 m, despre care s-a constatat ca nu a fost niciodata realmente utilizata pe aceasta inaltime, cel putin pe tronsonul corespunzator atelierului de pictura, se va realiza un planseu intermediar la cota +12,00, spatiul astfel rezultat va fi folosit ca depozit pentru atelierele de butaforie si tapiterie aflate la aceeasi cota.

C.3.4.1.5. In locul atelierului de spalatorie-calcatorie de la cota -6,70, prin extindere si in curtea de manevra, pe o arie neutilizata de-a lungul timpului, se va realiza un depozit pentru decoruri mai apropiat salilor ”Studio” si ”Atelier”, existente in corpul ”C”.

C.4. CORPUL ”C” – STUDIO

C.4.1. SALA ”STUDIO” se va reface functional in sala transformabila de tip italian, elisabethan sau arena, prin refunctionalizarea celor trei pachete mobile cu scaune si a peretilor amovibili.

C.4.2. SALA ”ATELIER” se va reintregi cu o supanta partiala pentru 50 de locuri, accesibile pe o viitoare pasarela realizata in foyer intre palierele celor doua scari de acces ale publicului, fapt care va duce la reconformarea cabinelor tehnice si a celor doua scari circulare existente.

C.4.3. La cota -1,00, spre str. T. Arghezi (latura estica), se va realiza un Restaurant al actorilor, prevazut cu un acces independent si din afara, dar si in legatura directa cu holul-foyer nou creat al corpului ”B” – Anexa. Se continua, astfel, o functiune initial existenta, dar o integreaza ”TEATRULUI”, ca loc de intalnire a actorilor cu spectatorii, dupa spectacole, asemenea traditionalelor locuri de contact existente in multe din teatrele lumii. Ca un important exemplu, mentionam aici, printre altele, Covent Garden din Londra.

C.4.4. La ultimul nivel al corpului ”C” – Studio, in locul depozitului pentru decoruri, se vor realiza birouri ale admi­nistratiei.

C.5. CORPUL ”D” – TEHNIC

C.5.1. In urma constatarii faptului ca actuala curte subterana de manevra nu a fost si nu este eficient utilizata, se propune o alta conformare, rezultata din aparitia unor functiuni noi, necesare:

C.5.1.1. – extinderea depozitului pentru decoruri din corpul ”B”;

C.5.1.2. – extinderea atelierului de tamplarie bruta, com­pensand, astfel, reducerea celui de la cota +5,50.

C.5.2. Restul functiunilor tehnice, precum si suprafetele aferente, au rezultat din necesitatile tehnologice obiective:

C.5.2.1. Rezervorul existent pentru apele de stingere a incendiilor se va pastra ca atare;

C.5.2.2. Centrala termica a ”TEATRULUI” va fi reimpartita astfel incat sa asigure o totala independenta functionala a T.N.B. fata de Hotelul Intercontinental.

C.6. ACCESE

C.6.1. ACCESUL PUBLICULUI

Se va realiza, in fapt, de-a lungul intregii fatade principale (latura vestica) printr-un hol-foyer comun, realizat prin unificarea foyerelor celor trei corpuri: ”A1” – Sala Mare, ”B” – Anexa (care deserveste salile ”Media” si ”Pictura”) si ”C” – Studio (care deserveste salile ”Studio” si ”Atelier”). De asemenea, in parterul corpului ”B” (cota -1,00), dinspre latura estica, ce corespunde strazii Tudor Arghezi, se va realiza un acces public generos, similar cu cel de pe latura vestica, contribuind astfel la o mai larga accesibilitate, dar si la revitalizarea strazii. Un alt acces public este cel dinspre latura sudica (b-dul Carol I), care este Foaierul Expo­zitie al Salii Mici si Galeria de Arta.

C.6.2. ACCESUL ACTORILOR

Se va realiza prin fatada Est, dinspre str. T. Arghezi, asemenea personalului tehnic si administrativ.

C.6.3. ACCESUL MATERIALELOR si DECORURILOR

Va fi asigurat, ca si in prezent, dinspre strada T. Arghezi, la ascensoarele pentru materiale si trapele pentru camioane.

C.6.4. ACCESUL VEHICULAR AL PUBLICULUI

Se va face prin parcajul auto subteran existent, care asigura acces direct in holul T.N.B.

C.6.5. ACCESUL si PARCAREA PERSONALULUI

Se va realiza dinspre strada T. Arghezi, prin remodelarea parcajului suprateran existent.

D. PLASTICA ARHITECTURALA

D.1. CORPUL SALII MARI – ”A1”

Prin desfacerea volumelor adaugate in anii 1984-1985, revine la expresia initiala. Singurele modificari volumetrice rezulta din necesitatea realizarii celor doua scari dinspre corpul ”A2” – Scena Mare si a amplasarii cafenelei-expo­zitie pe terasa, volum ce urmeaza a fi realizat pe structura me­talica si sticla transparenta, astfel incat, din perspectiva Pietei Universitatii, impactul sa fie minor. Se vor studia conditiile de executie a celor trei fresce de pe peretii concavi, conceputi in acest scop al decorarii, prin preluarea traditiei peretilor pictati ai bisericilor din Bucovina.

D.2. FATADELE CORPURILOR SCENEI MARI –”A2”, ANEXA –”B” si STUDIO –”C”

Vor fi refacute in zonele supuse consolidarii si vor fi continuate pe verticala, pana la nivelul cotei +23,00, cu aceleasi elemente existente initial, pastrate in mare masura si dupa anul 1984.

E. BILANT FINAL al SALILOR de SPECTACOL

Dupa incheierea lucrarilor de executie bilantul va fi urmatorul:

• Sala Mare – cu trei randuri de loji (benoare, loji Rand 1, loji Rand 2 si Loja Oficiala)

– Sala de tip italian

– Capacitate: 900 locuri.

• Sala ”Studio” – transformabila in:

– Tip italian

– Tip elisabethan

– Tip arena

– Capacitate maxima: 590 locuri

• Sala ”Atelier” – teatru experimental cu practicabile existente

– Capacitate maxima 250 locuri

• Sala ”Pictura” – sala transformabila cu gradene retractabile si scaune insiruite, eventual amplasate pe practicabile

– Tip italian, cu scena in cadrul existent, in afara salii propriu-zise (similara unei sali de tip italian clasice)

– Tip elisabethan

– Tip arena

– Capacitate maxima: 300 locuri

• Sala Mica – transformabila, cu gradene retractabile si scaune insiruite, eventual amplasate pe practicabile existente

– Tip italian redus

– Tip elisabethan

– Tip arena

– Capacitate maxima 240 locuri

• Sala in Aer Liber – capacitate maxima 300 locuri

– Transformabila prin intermediul practicabilelor.

• Sala ”Media” – polifunctionala: expozitii, recitaluri, reu­niuni, conferinte, proiectii – cu scaune insiruite, eventual amplasate pe practicabile existente

– Capacitate maxima 300 locuri

F. CONCLUZII

Consideram ca, in final, vor fi realizate cateva obiective esentiale propuse initial:

• Consolidarea structurii de rezistenta.

• Cladirea Teatrului National devine un loc public deschis, cu functiuni care intregesc si imbogatesc vocatia primordiala, aceea de TEATRU: expozitii, locuri de dezbatere, locuri de reunire, cafenele, restaurant.

• TEATRUL, prin cele sase sali inchise (dintre care una polifunctionala) si o sala in aer liber, isi va putea extinde, in mod foarte variat, adresabilitatea catre public. Intentiile conducerii T.N.B., de a rezerva Sala Mica tinerilor (actori, regizori, scenografi), respectiv de a rezerva Sala ”Pictura” invitarii teatrelor din provincie, va conduce, desigur si prin aceasta, la afirmarea ca Teatru National.

• Asigurarea accesibilitatii in cladirea TEATRULUI de pe toate strazile adiacente acestuia prin spatii exterioare verzi, exclusiv pietonale, va inlesni un contact public continuu si fluent.

• Spatiul din fata TEATRULUI, spre b-dul N. Balcescu, (pana la deschiderea santierului – un mare parcaj public), va deveni un spatiu verde, exclusiv pietonal; accesul vehiculelor va fi asigurat prin parcajul subteran existent (1.000 locuri), din care se poate accede si in prezent in foyerul Salii Mari; accesul vehiculelor la suprafata va fi permis numai taxiurilor (la orele spectacolelor) precum si interventiei masinilor de pompieri si ambulantelor.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 92 – mai 2013, pag. 8

Autori:
prof. dr. arh. Romeo Belea
arh. Gabriel Cosmin Ghelmegeanu