S-a nascut la 17 martie 1877 in Galati.
Dupa terminarea Liceului din Atena, a urmat Scoala Nationala de Poduri si Sosele – Bucuresti, Sectia Constructii, pe care a absolvit-o in anul 1900.
Intre anii 1900 – 1904 (ca bursier al statului roman), a continuat studiile in specializarea Edilitate si Hidraulica in Belgia, Germania si Anglia, iar intre anii 1918 – 1919, a frecventat cursurile Scolii Superioare de Electricitate din Paris, obtinand si diploma de inginer electrician. Amintim ca Universitatea din Sorbona i-a acordat titlul de doctor in stiinte.
Activitatea didactica a inceput-o la Scoala Nationala de Poduri si Sosele -Bucuresti, unde a avut functiile: profesor suplinitor (1910 – 1913), profesor definitiv (1913 – 1915), profesor de Hidraulica si Instalatii hidraulice la Scoala Politehnica – Bucuresti (1920-1946).
Odata cu transformarea Scolii Nationale de Poduri si Sosele – Bucuresti in Scoala Politehnica, in anul 1920, a luat fiinta si Catedra de hidraulica si masini hidraulice sub conducerea prof. Dionisie Germani. Mentionam ca a fost decan al Facultatii de Constructii si al altor doua facultatii din Scoala Politehnica.
Prof. Dionisie Germani a desfasurat si o insemnata activitate de proiectare in domeniul alimentarii cu apa a oraselor: Tulcea, Turnu-Magurele, Pitesti, Bucuresti – Arcuda si a contribuit la lucrarile de captare de la Ulmeni pentru Bucuresti etc.
De asemenea, a proiectat si canalizarea oraselor: Braila, Ploiesti, Curtea de Arges, Satu-Mare. De mentionat ca a elaborat si proiectul general de canalizare a Capitalei.
Din proiectele elaborate de prof. Dionisie Germani prezentam „Colectorul de evacuare a apelor uzate din orasul Braila” – amintind concluziile expertizei tehnice efectuate, in anul 1998, de prof. Dumitrei Furis: «„Prin amplasarea si dimensiunile sale, este unul dintre cele mai mari colectoare de canalizare din tara (cu o lungime mai mare de 5 km) si unul dintre cele mai vechi, fiind realizat intre anii 1912 -1914 din beton simplu, material ce constituia, la aceea vreme, o noutate in tehnica constructiilor edilitare.”.
Colectorul Germani a fost proiectat si construit in conditiile inexistentei unei circulare romanesti; primul ordin pentru elaborarea unei circulare romanesti pentru beton si beton armat fiind dat de ing. si prof. Anghel Saligny in anul 1919. Cu toate acestea, existau la aceea vreme experimentari si circulare straine pentru fundamentarea rezistentelor si compozitiei betonului, precum si o exeperienta romaneasca deosebita; in anul 1886, Anghel Saligny construise docurile din beton armat la Braila si Galati. Factorii de decizie si conducere de atunci ai orasului Braila si-au asumut responsabilitatea inlocuirii solutiei de realizare a canalului colector din zidarie, cu beton simplu monolit. Timpul a demonstrat ca decizia luata in urma cu 84 de ani a fost corecta; colectorul continuand sa functioneze si astazi, desi a suportat trecerea a doua cutremure puternice si a timpului, precum si o crestere a incarcarilor prin montarea a doua linii de tramvai peste colector si desfasurarea unei circulatii auto fara restrictii.
Colectorul Germani este in functiune si astazi, cu toate schimbarile din conditiile de exploatare si incarcare, fiind considerat o realizare remarcabila pentru o lucrare cu beton simplu, mai ales tinand cont de natura loessoida a terenului in amplasament si de cresterea nivelului apelor subterane.
Este de remarcat ca prof. Dionisie Germani a proiectat colectorul cu sectiune variabila, urmarind distributia specifica a starii de eforturi la acest gen de lucrari, obtinand importante economii in efortul de investitie de la aceea vreme.
In domeniul activitatii stiintifice, a adus contributii de seama: metoda de determinare a relatiilor de similitudine in toate domeniile (inclusa in Les machines rotatives de Hanocq, Belgia); metoda de determinare a eforturilor in peretii flexibili ai recipientilor cu mase lichide; determinarea tensiunilor si deformatiilor intr-un lichid incompresibil (contributii originale); studii privind lovitura de berbec; utilizarea marimilor complexe in studiul campurilor magnetice rotitoare etc.
Prof. Dionisie Germani a avut si o insemnata activitate publicistica: articole in reviste din tara si strainatate, comunicari prezentate la manifestari stiintifice din strainatate si cartile: Hidraulica teoretica (mecanica fluidelor) si aplicata, I (1942) – primul tratat de hidraulica aparut in Romania; Complemente de Hidraulica (2 volume, 1930); Hidrodinamica fluidelor perfecte, II, 1945 etc.
Pentru activitatea de exceptie in stiinta, i s-a atribuit titlul de membru de onoare al Academiei Romane (1945).
Amintim ca a fost si membru al Societatii de Ingineri Civili din Franta, membru al Societatii de Geografie din Portugalia etc.
Pentru meritele sale i s-au acordat numeroase diplome si medalii, printre care amintim Coroana Romana in grad de Cavaler (1906).
Subliniem raritatea de a fi cunoscut 12 limbi la perfectie, ceea ce i-a permis sa efectueze traduceri importante, dintre care mentionam Teoria sonicitatii (din limba engleza) a marelui inventator roman George Constantinescu.
Dionisie Germani – inginer, profesor si om de stiinta de exceptie, cu realizari ce l-au impus printre cele mai de seama personalitati ale stiintei si tehnicii romanesti in constructii – unul din precursorii de seama al hidrotehnicii romanesti.
Contributiile stiintifice si primul tratat de Hidraulica din Romania au ramas in memoria specialistilor hidrotehnicieni. Acad. Cristea Mateescu – care i-a urmat la predarea cursului de Hidraulica – avea numai cuvinte de lauda la adresa prof. Dionisie Germani.
Cuvinte de lauda se pot adauga si despre virtutiile sale morale: deosebit de modest, om al binelui, cu dragoste fata de semeni (prin ajutoarele acordate studentilor nevoiasi – un Mecena), patriot si cu credinta in Dumnezeu… „Celor ce s-au jertfit pentru neam si cruce!” – sunt cuvintele inserate la inceputul cartii sale de Hidraulica.
A decedat la 1 septembrie 1948.
(Din vol. Personalitati romanesti in constructii – autor Hristache Popescu)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 141 – octombrie 2017, pag. 62
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns