(Continuare din nr. 26, mai 2007)
Prin comparatie cu argila compactata, geocompozitele bentonitice intertesute au cateva avantaje importante care merita mentionate, legate de:
1. Disponibilitate – fiind vorba despre un produs industrial, geocompozitul bentonitic este disponibil oricand in cantitati care sa satisfaca exigentele oricarui proiect. Prin comparatie, argila este o resursa naturala disponibila numai in anumite zone si in cantitati limitate. Argila se exploateaza in cariere care necesita ulterior masuri de ecologizare, cu costuri care se adauga costurilor de extractie, transport, prelucrare si punere in opera.
2. Transport – geocompozitul bentonitic necesita volume de transport incomparabil mai mici decat argila compactata. De exemplu, pentru a impermeabiliza o suprafata de 10.000 m2 sunt necesare trei TIR-uri de geocompozit bentonitic. Pentru aceeasi suprafata impermeabilizata cu o bariera de 1 m argila compactata, ar fi necesare nu mai putin de 500 camioane de 20 m3, sau 1.000 camioane de 10 m3.
3. Tehnologie de instalare – argila compactata necesita utilaje specializate pentru punerea in opera – excavatoare, buldozere si vibrocompactoare – si precautii deosebite legate de umiditatea la care se face compactarea. Se poate lucra numai pe timp frumos si sunt necesare masuri de protectie a barierei puse in opera, in caz de inrautatire a vremii. Compactarea se face in straturi, de regula de cate 20–25 cm, ceea ce face operatiunile si mai laborioase. Geocompozitul bentonitic nu necesita decat o macara sau un excavator, de care se ataseaza un cadru dreptunghiular, prevazut cu o teava care se introduce in miezul rolei. Instalarea se face prin desfasurarea de pe rola si suprapunerea fasiilor alaturate, pe o latime de 30 cm. In unele cazuri, in functie de tipul de geocompozit, este necesara tratarea suprapunerilor cu pasta de bentonita. Spre deosebire de argila, geocompozitul bentonitic poate fi instalat chiar in conditii de precipitatii usoare. Pe pante accentuate, argila este dificil de pus in opera, spre deosebire de geocompozitul bentonic intertesut, care, dupa ancorarea intr-o transee la partea superioara a taluzului, se desfasoara pur si simplu de pe rola.
4. Timp – In cazul geocompozitului bentonitic, cu o singura echipa de instalare, poate fi pusa zilnic in opera o cantitate de cca 3.000 m2, mult peste productivitatea posibila in cazul argilei compactate. Timpul necesar pentru punerea in opera are implicatii majore in structurarea costurilor, prin prisma cheltuielilor cu chiriile utilajelor si cheltuielile aferente fortei de munca.
5. Calitate – Geocompozitul bentonitic este un produs industrial cu caracteristici clar definite, garantate de producator. In cazul argilei compactate, fiind vorba de un material natural, caracteristicile pot diferi semnificativ in diferite zone ale barierei in functie de calitatea materialului extras din cariera, modul in care se face amestecarea cu alte componente (bentonita), imprastierea si compactarea. Verificarea calitatii barierei de argila compactata este un proces laborios, care necesita un laborator geotehnic specializat si costuri suplimentare.
6. Performanta – O argila de calitate buna, care prin compactare sa formeze o bariera cu un coeficient de permeabilitate de ordinul a 10-9 m/s, este dificil de gasit, solutia de compromis la care se recurge de obicei fiind amestecarea ei cu bentonita. Geocompozitul bentonitic are o permeabilitate de 100 de ori mai mica, de ordinul a 10-11 m/s decat argila preparata astfel, garantat de producator pe intreaga suprafata a produsului. Una dintre marile probleme pe care le au barierele de argila compactata este legata de fisurarea in cazul aparitiei tasarilor diferentiate. Problema este acuta mai ales in cazul acoperirilor depozitelor de deseuri, unde impermeabilizarea este instalata peste o masa de deseuri. In cazul in care deseurile sunt incomplet mineralizate, pot aparea procese de descompunere care sa genereze tasari diferentiate. Intr-un astfel de caz bariera de argila fisureaza, etansarea fiind compromisa. Geocompozitele bentonitice intertesute pot prelua eforturile rezultate din tasari diferentiate fara a le fi compromisa capacitatea de etansare. Studiile de specialitate au aratat ca geocompozitele bentonitice intertesute isi pastreaza conductivitatea hidraulica neschimbata pana la o alungire de 40%.
7. Volume utile – Reducerea grosimii pachetului de impermeabilizare prin folosirea geocompozitelor bentonitice in locul barierei de argila compactata este semnificativa: in combinatie cu un strat de pamant compactat de 49 cm (pentru indeplinirea conditiei referitoare la grosime, mentionata mai sus), geocompozitul bentonitic permite reducerea cu 50 cm a grosimii pachetului de etansare, ceea ce, la o suprafata de 1 ha, inseamna „salvarea“ unui volum util de 5.000 m3.
Pe baza unor cercetari facute la depozite de deseuri din Statele Unite, prof. J.P. Giroud a publicat un tabel cu exfiltratiile prin diferite sisteme de etansare, pornind de la simpla bariera etansa cu argila compactata, pana la sistemele complexe cu geomembrana si geocompozite bentonitice (tabelul 1).
Cifrele sunt edificatoare: printr-o bariera etansa formata numai dintr-un geocompozit bentonitic, exfiltratiile sunt de 5 pana la peste 50 de ori mai mici decat in cazul barierei de argila compactata cu un coeficient de permeabilitate de 10-9 m/s conform normativelor in vigoare.
Iata deci ca argumentele in favoarea geocompozitelor bentonitice intertesute nu sunt putine si ca ele pot constitui o alternativa reala (si conforma cu legislatia in vigoare) la barierele din argila compactata, fiind mai avantajoase tehnic si economic si permitand protejarea resurselor naturale.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 29 – august 2007
Autor:
Bogdan Tronac – Naue Romania
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns